Tratât di Cjampfuarmit
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Il Tratât di Cjampfuarmit al fo sotscrivût ai 17 di Otubar dal 1797 di Napoleon Bonaparte e il cont Luis de Cobentzel, ch'al rapresentave l'Imperi Asburgjic. Il tratât al fo firmât a Vile Manin di Codroip, ma al è clamât di Cjampfuarmit, parcè che chest al jere il paîs che si cjatave tra Vile Manin, là che al jere Napoleon, e Udin, sede dal comant austriac. Cun chest tratât, la Republiche di Vignesie e vignive cedude al Imperi Asburgjic, metint la peraule fin a chê che al jere stât une grande republiche par un grum di secui, cun interès in dut il mâr Mediterani. Di fat, ancje il Friûl al passà sot da l'Austrie-Ongjarie, là che al restarà fin al 1866, cuant che daspò da la tierce vuere di indipendence dut il Venit al tornà ae Italie. Par il Friûl Orientâl però al bisugnarà spietâ fin al 1919, cun la fin de prime vuere mondiâl.