Însemnele regalităţii române
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Un contribuitor lucrează în prezent la acest articol.
Din această cauză este posibil să existe deficienţe în formatare sau conţinut. Vă rugăm să nu faceţi modificări în timp ce este afişat acest anunţ. În schimb puteţi face sugestii în pagina de discuţii. |
 |
Puteţi şterge acest anunţ dacă au trecut mai mult de 24 de ore de la ultima modificare. |
Însemnele regalităţii române sunt formate din cele 5 simboluri ale autorităţii supreme: coroana regală, buzduganul, mantia regală, pavilionul regal şi cifra regală.
| Coroana regală | |
|---|---|
 |
 |
| Pavilionul regal | |
 |
 |
| Cifra regală | |
 |
|
| Buzduganul | |
 |
 |
Cuprins |
[modifică] Istoric
Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile româneşti încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate până în zilele noastre (picturi, portrete domneşti, sculpturi) nu sunt reproduceri ale coroanelor reale, acesta fiind şi motivul pentru care formele coroanelor sunt atât de variate, ele având doar menirea de a simboliza suverenitatea. [1]
În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni şi moldoveni sunt prezentaţi aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV şi XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari şi mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentaţi cu coroane pe cap, ei fiind pictaţi sau sculptaţi, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu işlic, la alte ocazii solemne.
În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este aşezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domneşti.
Alte semne ale puterii sunt şi buzduganul şi sabia, întâlnite la Domnii munteni şi moldoveni. Aceste simboluri pot fi regăsite pe monedele, sigiile, stemele şi steagurile vremii. Buzduganul şi sabia sau iataganul au fost până la Alexandru Ioan Cuza însemnele principale domneşti. În unele cazuri Domnii sunt reprezentaţi şi cu alte simboluri, altele decât buzduganul şi sabia. Dimitrie Cantemir este un astfel de caz, el fiind reprezentat cu un baston scurt, asemănător cu cel al unui mareşal.
[modifică] Coroana regală
Coroana regală est cel mai important simbol al regalităţii române, din acest motiv şi construirii sale i s-a acordat o atenţie specială. Coroana primului rege al României, Carol I fost construită din oţelul unui tun turcesc, cucerit în urma luptelor din timpul Războiului pentru Independenţă (1877). A fost construită în Arsenalul Armatei din Bucureşti. Coroana Reginei Elisebeta a fost construită din aur.
Coroana este formată dintr-un cerc frontal de oţel, ornamentat cu pietre alungite, rombige şi perle create din acelaşi material. În partea superioară a cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin 8 figuri mai mici având în partea superioară perle. De vârfurile fleuroanelor au fost ataşate 8 tije arcuite înguste, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care a fost implantată crucea „Trecerii Dunării”. Fiecare din elementele coroanei sunt din oţel, mai puţin partea interioară (căptuşeala), aceasta fiind confecţionată din catifea purpurie.
[modifică] Buzduganul
Buzduganul ca un simbol al puterii regale a fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind utilizat în România. [2]. În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920.
Carol I şi Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareşal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceştia avea forma unui baston rotund cu o lungime de 35 cm. Era acoperit cu o catifia purpurie pe care erau imprimate capete de bour confecţionate din aur, iar la capete avea ca ornamente frunze de stejar din aur.
[modifică] Mantia regală
[modifică] Pavilionul regal
[modifică] Cifra regală
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie
- Enciclopedia României. Comitetul de direcţie: D. Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcanescu si Virgiliu Leonte. Imprimeria Naţională. Bucureşti 1938-1943
