Oţel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
l = lichid (metal topit)
α = ferită ; γ = austenită ; δ = ferită δ
Fe3C = cementită
↑ = perlită ; * = ledeburită
0-2,11%C - oţeluri ; 2,11-6,67%C fonte albe
Oţelul este un aliaj ce conţine ca elemente principale fierul şi carbonul, având un conţinut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oţelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietăţile lor pot să varieze în limite foarte largi în funcţie de conţinutul de carbon şi de alte elemente de aliere.
În funcţie de conţinutul în elemente de aliere, oţelurile se împart în:
- oţeluri nealiate (numite şi oţeluri carbon), care conţin ca elemente principale doar fierul şi carbonul
- oţeluri aliate, care pe lângă fier şi carbon conţin şi alte elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.
În condiţii de echilibru, cei mai importanţi constituenţi ai oţelurilor nealiate sunt ferita, austenita, cementita şi perlita.
Pentru a îmbunătăţi cât mai mult duritatea şi rezistenţa oţelurilor, acestea se supun de regulă unor tratamente termice cum ar fi călirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este de obicei obţinerea martensitei.
[modifică] Bibliografie
[modifică] Vezi şi
- diagrama de echilibru fier-carbon
- aliaj
- fontă
[modifică] Legături externe
- în limba germană:
- - Informaţii asupra oţelurilor aliate şi posibilităţile de prelucrare (în germană)
- Fotografii privind majoritatea procedeelor de obţinere şi prelicrare a oţelurilor (în germană)
- - Informaţii cu privire la influenţa elementelor de aliere
- http://www.lpm.uni-sb.de/chemie/begleitmaterial/Metallkunde.pdf - Bazele ştiinţei metalelor - fierul şi oţelul (note de curs). În format Adobe PDF.
- Bază de date cu diverse caracteristici ale oţelurilor
- Hüttenwerke Krupp Mannesmann Animaţie flash despre fabricarea oţelului]
- KI-SMILE - Încercarea oţelurilor
 |
Acest articol din domeniul tehnologiei este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
