Cârţişoara, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Cârţişoara


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Sibiu

Atestare

1223

Primar

Magda Dorin, PD, din 2004

Suprafaţă

85,7 km²

Populaţie (2002)

1157

Densitate

13,5 loc./km²

Amplasare

45°43′26″N, 24°34′45″E

Sate

Cârţişoara

Cod poştal

557075

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Cârţişoara (germană Oberkerz, în trad. "Cârţa de Sus", maghiară Kercisora, alternativ, Oprakercisora) este o localitate în judeţul Sibiu, Transilvania, România.

[modifică] Numele şi poziţia geografică

Satul Cârţişoara, cunoscut şi sub numele de Cârţişoara Română, a fost populat din evul mediu timpuriu şi până în prezent predominant de români. Originea toponimului nu este stabilită cu exactitate. În general se presupune că numele aşezării ar fi de origine slavă, el fiind derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrişat, curătură), fie din sinonimul său slavon "krč" sau "krči". Numele aşezării româneşti, adaptat semantic unor necesităţi de ordin cultic, ar fi fost preluat de mănăstirea Cârţa. În cealaltă opinie originea numelui este explicată etimologic din germanul Kerz(e) (în trad. "lumânare", "candelă"), denumire însuşită de numele latin al conventului mănăstirii Cârţa, anume "Santa Maria de Candelis".

Localitatea Cârţişoara este situată în vecinătatea Munţilor Făgăraşului, pe malul pârâului Cârţişoara, la sud de şoseaua naţională Sibiu-Braşov. Satul se află pe itinerariul şoselei care traversează Munţii Făgăraşului.

[modifică] Istoria localităţii

Localitatea Cârţa Românească apare atestată, sub această denumire, în documentele emise de cancelaria regală maghiară în anii 1322 (Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) şi 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum).

Existenţa aşezării româneşti a fost confirmată documentar, mai întâi, în anul 1252 în forma "Kyrch". În anul 1322 aşezarea apare atestată cu un nume dublu, compus dintr-un toponim şi etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicaţia acestei modificări onomastice trebuie pusă în relaţie cu formarea, între anii 1252 şi 1322, a localităţii Cârţa sau Cârţa Săsească, fondată de mănăstirea Cârţa şi populată cu oaspeţi germani, precum şi cu intenţia de a disocia aceste aşezări omonime.

Data întemeierii acestui sat românesc medieval timpuriu nu este cunoscută. Prima atestare documentară, implicită, a aşezării datează din anul 1223. Documentul emis în acest an de regele maghiar Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) se referă la evenimente petrecute între anii 1205-1206, respectiv la retragerea teritoriului satului de sub autoritatea juridică a locuitori săi romani (terra... exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitlului mănăstirii cisterciene Cârţa. Această relatare reprezintă prima menţiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realităţi istorice din cuprinsul Ţării Făgăraşului şi, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc.

Identificarea explicită a aşezării şi confirmarea caracterul său românesc datează din anul 1252. În această perioadă Cârţa, viitoarea Cârţişoara, era centrul administrativ şi politico-religios al Ţării Făgăraşului (terra Olahorum de Kircz), denumită în această perioadă şi Ţara Cârţei, şi deţinea aceaşi importanţă politico-administrativă ca Braşov, centrul administrativ al saşilor din Ţara Bârsei (terra...Saxonum de Barassu) şi Sfântul Gheorghe, centrul administrativ al secuilor din Sepsi (terra...Siculorum de Sebus). Vechimea şi poziţia acestei aşezări româneşti în peisajul Ţării Făgăraşului este subliantă şi de tezaurul monetar descoperit spre sfârşitul secolului al XIX-lea în vecinătatea aşezării, care a fost datat după mijlocul secolului al XII-lea.

Importanţa istorică a acestei aşezări româneşti, locuită de o populaţie "schismatică", este diminuată treptat în jumătatea a doua a secolului al XIII-lea. În jurul anului 1300 centrul administrativ al Ţării Făgăraşului va fi deplasat în cetatea Făgăraş. În decursul evului mediu, respectiv între anii 1205/1206 şi 1474, localitatea Cârţişoara a fost o posesiune a mănăstirii cisterciene Cârţa.

Localitatea, decăzută în cursul evului mediu la nivelul unui sat oarecare, va apare menţionată în izvoarele scrise din secolele XIV-XV, respectiv în anii 1322, 1329 şi 1418, în forma Cârţa Românească ("Kerch Olacorum", "Kerch Olacorum", "Kercz Olachorum" şi "Kercz Olochorum"). Deja în anul 1509 aşezarea este denumită în izvoarele scrise prin diminutivul Cârţişoara. În jumătatea a doua a secolului al XVI-lea, aşezarea apare atestată în formele Streza Cârţişoara şi Oprea Cârţişoara. În cursul secolului al XVII-lea satele Streza şi Oprea vor fi donate familiei nobiliare maghiare Teleki. În anul 1964 părţile sale componente, Oprea şi Streza, vor fi reunite sub aspect administrativ în localitatea Cârţişoara.

[modifică] Monumente istorice

În urmă cu câteva decenii, cu ocazia unei periegheze, au fost descoperite în vecinătatea aşezării urmele unei construcţii cultice de piatră, probabil medieval timpurie.

În prezent Cârţişoara adăposteşte patru biserici, dintre care două au fost construite la începutul secolului al XIX-lea. Biserica din Oprea Cârţişoara, ridicată pe un promotoriu şi construită din cărămidă, a fost zidită în anul 1806. Planul bisericii din Oprea Cârţişoara, dedicată hramului "Sf. Nicolae", este compus din altar, naos şi pronaos. Biserica este decorată în interior cu pictură murală. Ridicată pe un plan analog celui din Oprea Cârţişoara, biserica din Streza Cârţişoara, dedicată hramului "Buna Vestire", a fost începută sau consacrată în anul 1818. Similar bisericii din vecinătate, biserica din Oprea este decorată cu pictură murală, interesantă sub aspect iconografic. Cârţişoara adăposteşte şi o mănăstire ortodoxă, de măicuţe, fondată relativ recent.

Demn de menţionat este şi faptul că localitatea Cârţişoara este locul de naştere al lui Gheorghe Cârţan (1849-1911), cunoscut sub numele Badea Cârţan .

[modifică] Economia

Ocupaţia predominantă a localnicilor constă în creşterea animalelor. Clima Ţării Făgăraşului, puţin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul şi porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localităţii în evul mediu sunt oferite de urbariile Ţării Făgăraşului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârţişoara o manufactură, care producea hârtie.

[modifică] Bibliografie

Stahl H. Henri, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, vol. I-II, Bucureşti, 1958.
Prodan David, Urbariile Ţării Făgăraşului 1601-1650, vol. I, Bucureşti, 1970.
Literat Valeriu, Biserici vechi româneşti din Ţara Oltului, Cluj-Napoca, 1996.
Lukács Antal, Ţara Făgăraşului în Evul Mediu. Secolele XIII-XVI, Bucureşti, 1999.
Busuioc-von Hasselbach Dan Nicolae, Ţara Făgăraşului în secolul al XIII-lea. Mănăstirea cisterciană Cârţa, vol. I-II, Cluj-Napoca, 2000.
Michael Thalgott, Die Zisterzienser von Kerz (în trad. "Cistercienii de la Cârţa"), Verlag Südostdeutsches Kulturwerk München, 1990, ISBN 3-88356-061-8.