CANDU
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
CANDU este o abreviere a expresiei "CANada Deuterium Uranium", semnificând un reactor nuclear generator de energie electrică realizat în Canada care utilizează apă grea atât ca mediu absorbant, moderator, al neutronilor cât şi de răcire al instalaţiei, respectiv uraniu natural drept combustibil al reactorului.
CANDU este un reactor nuclear de tipul PHWR (Pressurized Heavy Water Reactor), adică un reactor în care apa grea, aflată sub presiune, îndeplineşte dubla funcţie de răci ansamblul de bare care formează combustibilul nuclear, respectiv de a absorbi şi frâna surplusul de neutroni rezultaţi din fisiunea spontană a uraniului ce se foloseşte drept combustibil în procesul de obţinere al energiei electrice.
La orice privire imparţială asupra diferitelor tipuri de reactoare nucleare, se remarcă câteva din avantajele majore a acestui tip de reactor nuclear comparativ cu altele de tipuri diferite:
- Apa grea - a cărui formulă chimică este D2O, unde litera D desemnează atomul de hidrogen greu, sau deuteriu:
- se poate obţine relativ uşor, oriunde în lume, printr-un prodeu cunoscut de separare electrolitică a apei grele faţă de cea obişnuită, întrucât apa grea se găseşte natural dispersată în apa Pământului;
- este o substanţă moderatoare foarte eficientă datorită absorbţiei relativ reduse a neutronilor de fisiune;
- se poate refolosi practic integral, în cazul apei grele ne-existând nici un procent de "uzură" sau "distrugere".
- Combustibilul folosit este uraniu natural, (izotopul 235U conţinut in proporţie de 0,72% fiind fisionabil datorită neutronilor termici) care:
- se găseşte sub formă de zăcăminte naturale (sub formă de diferite combinaţii) în foarte multe din ţările lumii;
- nu presupune existenţa unor uzine de îmbogăţire şi nici a unor procedee de recombinare şi prelucrarare ulterioară intrucât produsul final nu este radioactiv mai mult decât combustibilul iniţial;
- Reactorul CANDU este mult mai eficient decât celelalte tipuri de reactoare ce folosesc apă obişuită sub presiune, folosind aproximativ 15% mai puţin combustibil, adică uraniu natural.
- Principalele pericole asociate reactorului de tip CANDU sunt:
- tritiul (vapori de apa grea tritiata): Acesta este un emiţator de radiaţii β. Prezinta pericol intern (prin inhalare).
- radiaţii gamma: Prezintă pericol extern (puterea de ionizare este mică insă puterea de pătrundere este mare). Pericolul depinde si de geometria sursei (puntiforma, liniara sau plana).
- radiaţii alfa: Prezintă pericol numai in cazul unei instalatii "deschise". Sursele de radiatii alfa sunt ecranate din proiect.
- radiaţii beta: Prezintă pericol numai in cazul unei instalatii "deschise". Sursele de radiatii beta sunt ecranate din proiect.
- neutroni: In mod normal, zonele cu campuri de neutroni sunt inaccesibile (cum ar fi "fetele" reactorului.)
Conform statisticilor oficiale, a căror acurateţe este la nivelul lunii ianuarie 2002, din cele 438 de reactoare nucleare funcţionale ale lumii, 32 erau de tipul CANDU.
Centrala nucleară Cernavodă, care este rezultatul unei colaborări între guvernele canadian şi român foloseşte integral tehnologia de tip CANDU atât în Unitatea #1, finalizată în 1996, care produce 700 MW/h putere la borne (din care 650 MW/h sunt livraţi in sistemul energetic national), cât şi în celelalte unitaţi aflate în curs de construcţie. Unitatea #2 va produce energie electrica incepand cu vara anului 2007.
Nota: Pericolul radiologic la CNE-PROD Cernavoda, pentru personalul expus profesional, este minimizat cu succes datorită normelor de radioprotectie si (re)calificării periodice a personalului de exploatare!
