Constantin Mavrocordat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Constantin Mavrocordat, (*27 februarie 1711, Constantinopol - 23 noiembrie 1769, Iaşi), a fost domnitor în Muntenia de 6 ori: septembrie 1730 - octombrie 1730; 24 octombrie 1731 - 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 - septembrie 1741; iulie 1744 - aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 - 7 septembrie 1758 şi 11 iunie 1761 - martie 1763 şi în Moldova de 4 ori: 16 aprilie 1733 - 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 - 29 iunie 1743; aprilie 1748 - 31 august 1749 si 29 iunie 1769 - 23 noiembrie 1769.

S-a născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol şi este fiul lui Nicolae Mavrocordat, fiind crescut în ţară. A fost un om învăţat ca şi tatăl său şi era pătruns de ideeile filosofice şi reformatoare ale veacului al XVIII-lea. Domnia a obţinut-o fiind ales de boieri. După două domnii scurte în Ţara Românească, a fost mutat în Moldova, care era mult mai săracă, şi unde pentru a-şi recâştiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci.

Reîntors în Muntenia în 1735, începe să facă reforme, influenţat fiind şi de reformele austriece din Oltenia. Desfiinţează unele impozite indirecte, ca văcăritul şi pogonăritul şi intoduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 "seferturi". Îi eliberează pe ţărani dându-le dreptul să se mute de pe o moşie pe alta, răscumpărându-şi libertatea cu 10 lei, plătiţi boierului respectiv. Pe ţăranii boiereşti îi obligă la dijmă şi 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, şi 24 în Moldova. Pe boieri îi recompensează printr-un anumit numar (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului şi de scutirea de orice bir pentru visterie. În judeţe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc şi administrativ foarte întins. În urma războiului ruso - turco - austriac (1736 - 1739), înlăturând diversele combinaţii ale puterilor, obţine reunirea Olteniei la Ţara Românească, prin Pacea de la Belgrad din 1739.

Toate aceste reforme le aplică şi în Moldova, atunci când e numit domnitor aici. În timpul domniilor avute, a căutat să îmbunătăţească starea supuşilor. S-a îngrijit şi de cele câteva şcoli existente, de cultura preoţilor, cărora le cerea să ştie carte românească. A pus să se tipărească şi cărţi bisericeşti în româneşte. În timpul războiului ruso - turc (1768 - 1774) a fost rănit într-o luptă, prins la Galaţi şi dus la Iaşi, unde a şi murit la 23 noiembrie 1769.

Predecesor: Nicolae Mavrocordat	Domnitor al Ţării Româneşti 1730	Succesor: Mihai Racoviţă
Predecesor: Mihai Racoviţă	Domnitor al Ţării Româneşti 1731-1733	Succesor: Grigore II Ghica
Predecesor: Grigore II Ghica	Domnitor al Ţării Româneşti 1735-1741	Succesor: Mihai Racoviţă
Predecesor: Mihai Racoviţă	Domnitor al Ţării Româneşti 1744-1748	Succesor: Grigore II Ghica
Predecesor: Constantin Racoviţă	Domnitor al Ţării Româneşti 1756-1758	Succesor: Scarlat Ghica
Predecesor: Scarlat Ghica	Domnitor al Ţării Româneşti 1761-1763	Succesor: Constantin Racoviţă

Predecesor: Grigore II Ghica	Domnitor al Moldovei 1733 - 1735	Succesor: Grigore II Ghica
Predecesor: Grigore II Ghica	Domnitor al Moldovei 1741 - 1743	Succesor: Ioan Mavrocordat
Predecesor: Grigore II Ghica	Domnitor al Moldovei 1748 - 1749	Succesor: Iordache Stavrachi
Predecesor: Grigore Callimachi	Domnitor al Moldovei 1769	Succesor: Ocupaţie rusă