7 septembrie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

septembrie
L	Ma	Mi	J	V	S	D
					1	2
3	4	5	6	7	8	9
10	11	12	13	14	15	16
17	18	19	20	21	22	23
24	25	26	27	28	29	30

2007

Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August - Septembrie - Octombrie Noiembrie Decembrie

Zile: 5 septembrie 6 septembrie - 7 septembrie - 8 septembrie 9 septembrie

7 septembrie este a 250-a zi a calendarului gregorian şi a 251-a zi în anii bisecţi.

[modifică] Evenimente

1191: A treia cruciadă: Bătălia de la Arsuf - Richard I al Angliei îl învinge pe Saladin la Arsuf.
1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria şi Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Ţării Româneşti
1812: Bătălia de la Borodino, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie 1812 ; Borodino a reprezentat una dintre operatiunile din cadrul campaniei lui Napoleon I Bonaparte împotriva Rusiei, începuta la 12/24 iunie 1812, bătălie considerată cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene
1822: Brazilia îşi declară independenţa faţă de Portugalia
1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radium
1911: Poetul francez Guillaume Apollinaire este arestat sub suspiciunea de a fi furat tabloul Mona Lisa de la muzeul Louvre
1931: Nicolae Titulescu a fost reales în funcţia de preşedinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societăţii Naţiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Naţiunilor, când un fost preşedinte al Ligii a fost reales pentru o noua sesiune.
1939: România s-a declarat neutră în urma declanşării celei de-a doua conflagraţii mondiale (la 1 septembrie) şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.
1940: Tratatul de frontieră dintre România şi Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei ("Cadrilaterul", adică judeţele Durostor şi Caliacra) intra în componenţa Bulgariei.
~~1940:~~Al doilea război mondial: Naziştii au iniţiat primele atacuri asupra Londrei
1944: Şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, şi-a înaintat demisia în semn de protest faţă de modul în care era tratată armata română şi faţă de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roşie. La 12 septembrie 1944, a doua oară, îşi dă demisia şi îşi exprimă refuzul de a accepta "ciuntirea şi destrămarea oştirii"
1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul preşedinte federal (Theodor Heuss (1884 - 1963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876 – 1976, reales în 1953, 1957 şi 1961
1977: Semnarea, la Washington, de către preşedintele SUA, J. Carter şi premierul panamez, Omar Torrijos, a tratatului privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce priveşte controlul Canalului, acesta să revină autorităţilor panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999)
1982: Vali Ionescu şi Anişoara Cuşmir s-au situat pe locurile I şi, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.
1986: Desmond Tutu a devenit primul predicator de culoare care a condus biserica anglicană din Africa de Sud.
1998: A fost fondată Google Inc..
2001: A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia, filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torţionar, realizat după romanul "Drumul Damascului" de Doina Jelea.
2005: În Egipt au loc primele alegeri prezidenţiale.
2006: Eclipsă parţială de Lună vizibilă din România.

[modifică] Naşteri

1533: Elisabeta I (supranumită "The Virgin Queen"), regină a Angliei şi a Irlandei, ultimul suveran din dinastia Tudor (d. 1603)
1707: Georges Louis Leclerc de Buffon, scriitor şi naturalist francez (d. 1788)
1726: Philidor (François André Danican), compozitor ale cărui opere comice au fost foarte gustate în epocă; a fost şi cel mai mare şahist al timpului său (d. 1795)
1844: Émile André Lecomte de Nouy, arhitect francez (d. 1914)
1850: Constantin I. Istrati, chimist şi medic român (d. 1918)
1866: Tristan Bernard, prozator şi dramaturg francez (d. 1947)
1881: Henri Focillon, istoric de artă şi estetician, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1943)
1889: Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (d. 1943)
1904: Dumitru Dumitrescu, inginer român (d. 1984)
1909: Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de origine maghiară (d. 2003)
1911: Tudor Jivkov, fost lider comunist bulgar, preşedinte al statului (1971-1989) (d. 1998)
1914: James Alfred Van Allen fizician american (d. 2006)
1927: Ion Pacea, pictor, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999)
1929: Emanuel Kant Vasiliu, membru al Academiei Române (d. 2001)

[modifică] Decese

1907: Bogdan Petriceicu-Haşdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic şi scriitor român (n. 1836)
1949: José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii murale mexicane (n. 1883)
1962: Isak Dinesen, scriitoare daneză (n. 1885)
1993: Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist (n. 1924)
1994: James Clavel, scriitor american de origine australiană (n. 1924)
1997: Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al republicii Zair (n. 1930)