Gheorghe Ghica
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Ghica (1600-1664), a fost domnitor al Moldovei: 3 martie 1658 - 2 noiembrie 1659 şi al Munteniei: 20 noiembrie 1659 - 1 septembrie 1660.
Este fondatorul familiei Ghica, fiind albanez de origine din părţile greceşti, de condiţie modestă şi este strămoşul diverselor ramuri ale familiei care va avea un rol important în istoria Munteniei şi Moldovei.
A venit în Moldova înaintea domniei lui Vasile Lupu, ocupându-se cu negoţul. Pe vremea lui Lupu, a fost adus la curte, şi i s-au dat boierii mărunte, devenind apoi Vornicul cel Mare al Ţării de Jos şi în fine, e trimis Capuchehaia (reprezentantul permanent al domnitorilor români) la Constantinopol. Gheorghe Ştefan, succesorul lui Lupu, îl menţine ca agent, ba încă pentru a-l face demn de acest post, îi dă pe nepoata sa ca soţie fiului său.
La mazilirea lui Gheorghe Ştefan, i se acordă domnia Moldovei. Încercând să-şi reia tronul, Gheorghe Ştefan, aliatul împotriva turcilor al lui Constantin Şerban Basarab, fost al Munteniei, şi al lui Gheorghe Rakoczy din Transilvania, este învins de Ghica la Strunga. În decembrie 1658 ia şi el parte alături de armatele turco- tătare la jefuirea Transilvaniei. Dar, în anul următor, Constantin Şerban Basarab, însoţit acum de Mihnea al III-lea al Munteniei, îl loveşte pe Ghica la Jijia şi-l alungă spre Buceac. Tătarii îl reîntronează, gonindu-l pe Şerban peste munţi, iar pe Mihnea în Muntenia (martie 1659), unde în cele din urmă pierde domnia, primind-o chiar Ghica.
În noiembrie 1659, este numit în domnia Moldovei, Ştefăniţă Lupu, în timp ce Ghica trece în Muntenia. Aici, din ordin turcesc, mută capitala la Bucureşti, darâmând reşedinţa din Târgovişte. E hotărât să facă ordine in ţară, dar Constantin Şerban Basarab îl loveşte din nou şi îl alugă peste Dunăre în mai 1660. Deşi oştile turco - tătare îl reîntronează, alungându-l pe Şerban, care după moartea lui Rakoczy trece la cazaci, Ghica nu mai stă mult pe tron. Aceasta pentru că vizirul Kupruli plănuia transformarea ţării în paşalâc (dar nu reuşeşte), în timp ce Ghica nu mai putea plăti haraciul, pentru că ţara era săracă, bântuită de foamete şi ciumă, oamenii fugind în toate direcţiile ca să scape. Ghica este prins, legat şi dus la Adrianopol, de unde este mutat la Constantinopol. Moare în 1664.
| Predecesor: Gheorghe Ştefan |
Domnitor al Moldovei 1658 - 1659 |
Succesor: Constantin Şerban Basarab |
| Predecesor: Mihnea III |
Domnitor al Ţării Româneşti 1659 - 1660 |
Succesor: Grigore I Ghica |
| Predecesor: Grigore I Ghica |
Domnitor al Ţării Româneşti 1673 - 1678 |
Succesor: Şerban Cantacuzino |
