Mihnea al III-lea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihnea al III-lea (Mihail Radu) (d. 6 aprilie S.V. 26 martie 1660) a fost domnitor al Ţării Româneşti (1658-1659). A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanţi), pe orăşeni şi pe ţărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor.
După încoronarea de la mănăstirea Radu-Vodă de către patriarhul Macarie al Antiohiei şi-a schimbat titlul de „domn” cu cel de „ighemon” şi numele de Mihnea cu cel de Mihail-Radu [1].
Coordonându-şi acţiunile cu cele ale principilor Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, a început acţiunile militare împotriva turcilor (1659). După câteva victorii obţinute în sudul Dunării, atacat din spate de tătari şi având împotrivă întreaga boierime, a fost nevoit să se retragă în Transilvania, unde a şi murit.
Steagul Ţării Româneşti din vremea lui Mihnea al III-lea avea fondul roşu închis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin cu coroană princiară, având ca suporţi doi lei rampanţi, totul încoronat cu o coroană arhiducală susţinută de doi îngeri; în partea superioară a steagului era scris numele şi titulatura. IO Mihail Radu cu mila lui Dumnezeu domn al Ungrovlahiei şi al părţilor megieşite arhiduce. [2]
[modifică] Note
- ↑ Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, 2002
- ↑ www.presidency.ro
[modifică] Bibliografie
- Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, 1965
| Predecesor: Constantin Şerban Basarab |
Domnitor al Ţării Româneşti 1658 - 1659 |
Succesor: Gheorghe Ghica |
