Gheorghe Rákóczi al II-lea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Rákóczi al II-lea (n. 30 ianuarie 1621, Sárospatak - d. 6 iunie 1660, Oradea) a fost principe al Transilvaniei între 1648-1660. A fost fiul lui Gheorghe Rákóczi I şi al Suzanei Lorántffy.
A fost ales principe al Transilvaniei la 19 februarie 1642, în timpul vieţii tatalui sau. La 3 februarie 1643 s-a casatorit cu Sofia Báthory.
La urcarea pe tron (octombrie 1648), şi-a exprimat ambitiile asupra Poloniei. In vederea acestui obiectiv, s-a aliat cu cazacii conduşi de Bogdan Khmelnitky şi cu domnii Munteniei şi Moldovei, Vasile Lupu şi Matei Basarab. În 1657, aliat cu Carol X Gustav al Suediei, a condus o armată de 40000 soldaţi împotriva regelui polonez Ioan II Cazimir, in a treia parte al celui de-al Doilea Razboi Nordic (1655-1660).
A cucerit Cracovia şi a intrat în Varşovia, dar alianţa cu suedezii căzând, planurile sale s-au prabuşit. În iulie 1657, a fost înfrant de polonezi în bătălia de la Czarny Ostrów dar a fost lăsat sa se întoarca în Transilvania. Aici, la 3 noiembrie 1657, Dieta Transilvaniei, la cererea Sublimei Porţi, l-a depus, din cauza că a purtat un război neautorizat de sultan dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunita la Mediaş. A fost iarasi revocat de turci, apoi din nou instalat de Dieta . Atunci turcii au invadat Transilvania si l-au învins în bătălia de la Gilău (mai 1660).
A fugit la Oradea, unde a murit din cauza rănilor suferite în luptă.
