Oradea

Oradea, mai demult Oradea Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiş אורדאה, în latină Magnovaradinum) este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului. În anul 2002 populaţia oraşului număra 206.527 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de slovaci, ucrainieni etc. (vezi: judeţul Bihor (interbelic)).

[modifică] Istoric

Oradea

Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095). Conform Cronicii pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor şi patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.

Invazia tătară de la 1241 a fost descrisă de Rogerius, călugăr italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.

Papa Pius al VI-lea a înfiinţat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Şcolii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost şi urmaşul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, care astăzi îi poartă numele.

În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraş, toate hărţile terestre şi maritime ale lumii din acea vreme menţionând acest fapt. În prezent numai unele hărţile maritime mai păstrează acest reper. [1]

[modifică] Obiective turistice

Pentru detalii, vedeţi articolul Lista locurilor în Oradeavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Clădiri istorice

Centru Oradea

Palatul primăriei în Oradea.

Palatul Primăriei Oradea
Cetatea Oradea
Palatul Justitiei
Palatul de Finanţe
Palatul Vulturul Negru şi pasajul pietonal Vulturul Negru
Palatul Baroc
Palatul episcopiei greco-catolice (Episcopia de Oradea Mare)

Palatul Apollo
Palatul Stern
Palatul Moskovits

[modifică] Edificii culturale

Muzeul Ţării Crişurilor, în clădirea fostei Garnizoane, str. Armatei Române. (În perioada comunistă muzeul a fost adăpostit în Palatul Baroc)
Muzeul memorial Iosif Vulcan
Muzeul memorial Ady Endre
Teatrul de Stat
Clădirea Gării Centrale

[modifică] Lăcaşuri de cult

[modifică] Demografie

[modifică] Populaţia istorică

Sinagogă abandonată în Oradea

1787: | 9.790
1830: || 18.091
1850: || 22.538
1857: || 22.443
1869: ||| 28.698
1880: ||| 31.324 locuitori - români 6,6%, maghiari 86,4%(Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
1890: |||| 38.557 locuitori - români 6,6%, maghiari 88,8% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
1900: ||||| 50.177 locuitori - români: 6,6%, maghiari 89,1% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
1910: |||||| 64.169 locuitori - români: 5,6%, maghiari 91,04% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
1920: ||||||| 68.081 locuitori - români: 12,4%, maghiari 59,8%, evrei: 26,26%
1930: ||||||||| 82.687 locuitori - români: 27,1%, maghiari 51,56%, evrei: 17,86% (Circa 23% din locuitori erau de religie israelită)
1941: |||||||||| 92.942 locuitori - români: 5,24%, maghiari 91,96%, evrei: 1,35%(Recensământul este după Dictatul de la Viena, deportările masive de evrei şi campaniile de intimidare ale etnicilor români, cifrele fiind contestate de istorici.)
1948: ||||||||| 82.282 locuitori - români: 32,81%, maghiari 63,85%, evrei: 2,23%
1956: ||||||||||| 98.950 locuitori - români: 35,96%, maghiari 59,04%, evrei: 3,65%
1966: |||||||||||| 122.634 locuitori - români: 46%, maghiari 52%
1977: ||||||||||||||||| 170.531 locuitori - români: 53%, maghiari 45%
1992: |||||||||||||||||||||| 222.741 locuitori - români: 64%, maghiari 34%

Sursă: hu Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania

[modifică] Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în Oradea majoritatea populaţiei este de etnie română (70,4%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (27,5%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi rrome (1,2%), germane (0,3%) şi slovace (0,2%), existând şi alte grupuri etnice (evrei, ucrainieni, ş.a.).

[modifică] Administraţie

[modifică] Cartiere

Oradea este împărţită în mai multe cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraşului. Acestea sunt:

Cantemir
Centrul Civic
Eminescu (Tokai)
Episcopia Bihorului
Iorga
Ioşia
Ioşia-Nord
Nufărul
Nufărul 2
Olosig
Oncea
Oraşul Nou
Rogerius
Salca
Seleuş
Sub Cetate
Velenţa

Primăria Oradiei

[modifică] Zona metropolitană Oradea

Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea şi opt comune înconjurătoare: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin şi Sântandrei. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 260.964 locuitori.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Lista primarilor orădenivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Actualul primar al Oradeei este democratul Petru Filip, reprezentând alianţa PNL-PD. Viceprimarii sunt: Biro Rozalia Ibolya (UDMR) şi Mihai Dan Groza (PD). Din coaliţia locală fac parte PNL, PD şi UDMR.

Consiliul Local al municipiului Oradea este compus din 27 consilieri.

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (10 PD şi 4 PNL)	14
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	7
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul România Mare	2

[modifică] Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

Prefect: Ilie Bolojan (PNL)
Preşedintele Consiliului Judeţean: Alexandru Kiss (UDMR)

[modifică] Relaţii externe

Oradea este înfrăţită cu mai multe localităţi din întreaga lume:

Sunt în curs de a încheia acorduri similare şi cu:

Ceyrat, Franţa
Reims, Franţa
Ivano-Frankivsk, Ucraina
Vršac, Serbia
Waregem, Belgia

[modifică] Transport

Nod feroviar cu staţie de triaj Oradea Est Triaj, Oradea Vest şi Episcopia Bihorului, ultima fiind şi punct de trecere a frontierei pe calea ferată.

Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Punct Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţie sanitar-veterinară.

Aeroport internaţional mic, dar în creştere în privinţa traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă zilnică, precum şi zboruri charter. De asemenea, Club Air oferă curse la Verona de trei ori pe săptămână.

[modifică] Personalităţi

(Următoarele personlităţi s-au născut în Oradea. Sunt afişate cronologic după data naşterii.)

Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa, (cca. 1450)
Péter Pázmány, arhiepiscop primat al Ungariei, cu sediul la Nagyszombat, (1570-1637)
Sigismund Báthory, principe de Transilvania, (1572-1613)
Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor), principe de Transilvania, (1589-1613)
Graf Ferenc Rhédey, principe de Transilvania, (* 1610)
Mihály Teleki, cancelar al Transilvania, (* 1634)
Ödön Beöthy, însărcinat cu afaceri pentru Transilvania din partea guvernului în 1848,, (* 2 decembrie 1796)
Emanuil Gojdu, avocat şi patriot român de origine aromână (1802-1870), a lăsat moştenire întreaga sa avere Fundaţiei Gojdu
József Nagysándor, general, (* 17 octombrie 1804)
Antal Csengery, istoric, (* 2 iunie 1822)
Dezső Szilágyi, avocat, ministru al justiţiei, (* 1840)
Diósy Ödönné Adél Brüll, muză a lui Endre Ady (* 1 septembrie 1872)
Károly Bakonyi, scriitor (*28 iulie 1873)
Ernő Osvát, fondator al revistei Nyugat, (* 1877)
Friedrich Schorr, Bass-Bariton iudeo-ungar, (* 1888)
Zsigmond Széchenyi, călător în Africa, (* 1898)
Boris Palotai, scriitoare, premiată cu Premiul József Attila, (* 23 mai 1904
Margit Dajka, actriţă, premiată cu Premiul Kossuth, (* 13 octombrie 1907)
Iosif Vulcan născut la 31 martie 1841, Holod, decedat în 8 septembrie 1907 la Oradea, academician, animator cultural, publicist şi scriitor român.
Szabolcs Fényes, compozitor, premiat cu Premiul Erkel, (* 30 aprilie 1912)
Brunó Straub F., şef de stat al Ungariei între 1988-89, (* 5 ianuarie 1914)
Nándor Wagner, sculptor, (* 7 octombrie 1922)
Mircea Maliţa (n. 1927), matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA şi director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar
Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927), profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară, a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România