Gura Humorului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Gura Humorului


stemă	amplasare

Amplasare

47°33′14″N, 25°53′21″E

Ţară

România

Judeţ

Suceava

Atestare documentară

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

15.837

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudine

m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Marius Ioan Ursaciuc, PNL

Sit web

ro gurahumorului.org

[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Gura Humorului în cadrul judeţului Suceava]]

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Gura Humorului]]

Harta administrativă a oraşului

Biserica ortodoxă "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Gura Humorului

Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, (în ebraică şi Idiş: גורה חומורולוי - Gur’ Humuruluei sau גורה הומורה - Gur' Humura, în germană şi poloneză: Gura Humora) este un oraş în judeţul Suceava, Bucovina de sud, nordul României. Are o populaţie de 15.837 locuitori.

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul este situat la vărsarea Humorului în râul Moldova, de la acest fapt provenind numele oraşului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, având un climat cu proprietăţi sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterică. Vezi în acest sens: Elena Berlescu, Dicţionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Bucureşti 1982, p. 165.

[modifică] Demografie

Conform recensământului din anul 1930 oraşul Gura Humorului (pe atunci Gura-Homorului) număra 6.042 locuitori, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 poloni (2,66%), 61 ucrainieni (1%), 17 cehi şi slovaci, 11 armeni ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocşi (21,18%), 100 lutherani (1,65%), 25 greco-catolici ş.a.

[modifică] Parcul dendrologic

Pe malul stâng al Moldovei, de la confluenţa ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, "pe Şaiba". Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de păşune. Sălcii, înalte şi rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice — mai ales dezlănţuite din spre vest — au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului — cu puterea apelor dezlănţuite — au smuls stratul subţire de pământ fertil ce acoperea prundişurile şi nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din păşunea Şaibei.

[modifică] Istoric

Prima menţionare documentară a localităţii a fost pe 26 februarie 1490, într-un act emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare.

La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construieşte o fortareaţă.

După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni etc., întemeind, în 1835, colonia cu numele "Bori".

În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena, iar în 1904 este declarata oraş. [1]

În perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa plasei Homorului în cadrul judeţului Câmpulung.

Între anii 1956-1958, primar al oraşului a fost Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa au fost realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 şi 1973 au avut loc indundaţii care au distrus aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, a fost primar Petru Ţăranu. În timpul mandatului său a fost consolidat malul stâng al Moldovei şi a fost realizată sistematizarea zonei. Au fost create alei, iar spaţiul dintre ele acoperit cu un strat de pamânt fertil, în care au fost plantaţi arbori şi arbuşti de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. Vezi în acest sens: Petru Ţăranu, Georgeta Ţăranu, Complexul dendrologic şi turistico-sportiv „Lunca Moldovei" din oraşul Gura-Humorului, în: Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, editat de Cons. Judeţean de Ocrotirea naturii Suceava, 1981, V, p. 456—470.

În partea sud-estică a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta Şaiba a fost transformată în zonă de agrement.

[modifică] Personalităţi

Schlomo Winninger (1877-1968), biograf, autorul istoricului oraşului Gura Humorului

[modifică] Perspective

Imaginea municipiului va fi schimbată radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro.

În cadrul proiectului intitulat "Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport", în Gura Humorului va fi amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun şi cu o instalaţie de produs zăpadă.

În zona de agrement "Ariniş" va fi construită o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, vor fi amenajate şi construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum şi un patinoar artificial.

În cadrul proiectului se va realiza şi iluminatul în Parcul Dendrologic Ariniş.

În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, va fi amenajat un loc de campare, cu toate utilităţile necesare rulotelor.