Henri Mathias Berthelot

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Henri Mathias Berthelot (n. 7 decembrie 1861 la Feurs, Franţa - d. 28 ianuarie 1931) general al armatei franceze. În Primul război mondial a fost şef de stat major al comandantului-suprem al trupelor franceze pe Frontul de vest, mareşalul Joseph Joffre. A petrecut şi două perioade în România, ca şef al Misiunii militare franceze România.

După ce a absolvit Academia Militară Saint-Cyr, în 1883, Berthelot a fost repartizat, pe rând, în Algeria, la Tonkin şi la Annam. Începând cu anul 1907 şi-a început activitatea pe lângă Statul major General, inclusiv pe toată durata primului război mondial. În această perioadă, alături de Joffre, Berthelot a participat la întocmirea planului de război numit Plan XVII.

La izbucnirea războiului, în august 1914, Berthelot a devenit şeful de Dtat Major al lui Joffre, aceştia colaborând strâns în cadrul primei bătălii de pe Marna. În luna noiembrie a aceluiaşi an, a primit comanda rezervelor la Soissons, după care a devenit comandant al Diviziei 53, iar în anul următor al Corpului de Armată XXXIII.

La 3/16 octombrie 1916 a sosit în România Misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. În perioada ianuarie - iunie 1917, acesta colaborează la refacerea şi reorganizarea armatei române, pe tritoriul rămas liber al Moldovei. [1]

În teritoriul liber al Moldovei, din ianuarie până în mai 1917, a avut loc refacerea armatei române cu mijloace egale cu cele aflate în dotarea inamicului.O misiune militară franceză (condusă de generalul Henri Mathias Berthelot) şi echipamentul de luptă din Franţa şi Anglia au schimbat înfăţişarea armatei române. Au fost organizate două armate române, având aprox. 400.000 de oameni, intercalate cu trei armate ruseşti însumând aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva românească de la Mărăşti (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, şi cea a generalilor Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie) dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei şi de cucerire a portului Odessa. [2]

Cu ocazia unirii de la 1 Decembrie 1918, Generalul Henri Mathias Berthelot a spus următoarele cuvinte: "Sângele eroilor căzuţi în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinţii lor şi gata să-ţi apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generaţii". [3]

De asemenea, în cursul trecerii unui detaşament român cu ocazia paradei militare de la Paris, din 11 noiembrie 1919, generalul Berthelot s-a adresat generalului Ferdinand Foch cu următoarele cuvinte « Foch, saluez ! C'est la famille. » (Salutaţi, Foch ! Aceştia fac parte din familie) [4]

După terminarea războiului şi încheierea păcii, Parlamentul României l-a decorat pe generalul H.M. Berthelot, ca recunoaştere a meritelor sale deosebite, l-a declarat cetăţean de onoare al României, i-a dăruit un lot de teren şi o locuinţă, iar în 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prin testament, generalul Berthelot a lăsat întreaga sa avere din România Academiei Române. [5]

Generalul a decedat pe 28 ianuarie 1931, iar pe 6 februarie 1931 s-a citit testamentul generalului Henri-Mathias Berthelot, care, spre a mulţumi naţiei româneşti pentru toate mărturiile de recunoştinţă şi de dragoste ce mi-au fost aratate, a lăsat Academiei Române domeniul din comuna Fărcădinu de Jos (în prezent redenumită General Berthelot, judeţul Hunedoara), sumele de la banca "Marmorosch-Blank" sau în sucursalele ei din România, pentru a fi folosite la intreţinerea unor tineri spre a-şi completa studiile într-o şcoală franceză, civilă sau militară. [6]

La anunţarea decesului generalului Berthelot, Gheorghe Mironescu, prim ministru al României, a trimis o telegramă către Preşedintele Consiliului de Miniştri din Franţa:

La mort prématurée du général Berthelot remplit de profonde douleur la nation roumaine reconnaissante au grand général pour son importante contribution à la réorganisation de l’armée roumaine, ainsi que pour sa part glorieuse dans la victoire commune. Au nom du Gouvernement roumain je prie Votre Excellence de vouloir bien agréer l’expression de nos condoléances les plus sincères. La Roumanie gardera éternellement au grand disparu un pieux souvenir.

Moartea prematură a generalului Berthelot produce o profundă durere naţiunii române, recunoscătoare marelui general atât pentru importanta sa contribuţie la reorganizarea armatei române, cât şi pentru rolul jucat de el în victoria comună. În numele Guvernului, o rog pe excelenţa dumneavoastră să binevoiască să accepte condoleanţele noastre cele mai sinceere. România va păstra pe veci o pioasă amintire marelui dispărut.

Drapelele au fost coborâte în bernă şi, în prezenţa Regelui şi a cavalerilor Ordinului militar "Mihai Viteazul", s-a ţinut o slujbă de pomenire. Ministrul Instrucţiei Publice a hotărât ca în toate şcolile din România să se ţină o oră de curs consacrată memoriei defunctului general. Ziarul Universul a publicat următorul text: Numele generalului Berthelot va rămâne înscris în cartea de aur a naţiunii, alărturi de cei care au creat România unită. [7]

Strada Fântânii din Bucureşti, după ce a purtat o vreme şi numele de Carl Luegger, a fost redenumită după primul război mondial strada general Berthelot. [8]

În municipiul Iaşi, pe strada Berthelot Henri M., general, nr. 18 se găseşte Casa General Henri Mathias Berthelot, iar la adresa Str. Bârsescu Agatha 18, în parcul Teatrului Naţional, se găseşte bustul generalului Henry Mathias Berthelot. [9] Un alt bust al său se găseşte lângă Mausoleul de la Mărăşeşti. [10]

Cu ocazia Zilei naţionale a României, Consulatul General a României la Strasbourg obişnuieşte să depună o coroană de flori la bustul generalului Berthelot, amplasat pe rue de Boston, in faţa parcului de la citadelle Strasbourg - Esplanade. [11]

Deşi Henri Mathias Berthelot a fost unul din cei mai capabili generali din Primul război mondial, el avea şi un "cusur": îi plăcea mâncarea bună, motiv pentru care era deosebit de corpolent. Se ştie că, într-o anumită ocazie, a fost nevoie de trei oameni pentru a-l putea sui în şaua unui cal bine dresat. [12]

[modifică] Cariera militară

Arma: Infanterie. Grade militare:

*31.12.1913 general de brigadă.

*30.11.1914 general de divizie, cu titlu temporar.

*25.11.1915 general de divizie, cu titlu definitiv.

*05.12.1923 general de divizie, menţinut în mod excepţional în activitate după ce ajunge la limita de vârstă de pensionare

Decoraţii franceze:

*Legiunea de onoare (Légion d'honneur)

*Cavaler (Chevalier) (11.07.1902)

*Ofiţer (Officier) (20.11.1914)

*Comandor (Commandeur) (02.05.1916)

*Mare ofiţer (Grand Officier) (06.06.1917),

*Marea cruce (Grand Croix) (11.07.1922).

*Medalia militară (Médaille Militaire) (10.07.1926).

*Crucea de război (Croix de Guerre) 14-18 cu frunze de palmier.

*Medalia interaliată a Victoriei (Médaille Interalliée de la Victoire).

*Medalia comemorativă Tonkin (Médaille Commémorative du Tonkin).

*Medalia comemorativă a Marelui Război (Médaille Commémorative de la Grande Guerre).

Decoraţii străine importante:

Statele Unite ale Americii: Distinguished Service Medal.
Italia: Mare ofiţer al Ordinului Coroanei (Croce da cavaliere Ufficiale dell'ordine della corona d'Italia); Mare ofiţer al Ordinului Regal (Croce da cavaliere dei santi Maurizio e Lazzaro)
Maroc: Marea Cruce a lui Ouissam Alaouite Chérifien (Grand Croix du Ouissam Alaouite Chérifien).

Funcţii:

31.12.1913-02.08.1914 adjunct al primului locţiitor al Şefului de Stat-Major al Armatei.
02.08.1914-21.11.1914 prim-adjunct al şefului din tetrul de operaţii Nord şi Nord-Est (I).
21.11.1914-23.01.1915 comandant al grupăeii a 5-a de divizii de rezervă (II).
23.01.1915-03.08.1915 comandant al Diviziei 53 Infanterie de rezervă (IV).
03.08.1915-19.09.1916 comandant al Corpului de Armată 32 (III) apoi 26.03.1916 al grupării Berthelot, apăi 10.06.1916 al Corpului de Armată 32
22.09.1916-17.05.1918 - şef al Misiunii militare franceze pe lângă armata României.
17.05.1918-05.07.1918 - în misiune în SUA.
05.07.1918-07.10.1918 - comandant al Armatei a 5-a (VI).
28.10.1918-06.05.1919 - comandant al Armatei de la Dunăre.
06.05.1919-10.10.1919 - la dispoziţie.
10.10.1919-01.01.1922 - guvernator militar al localităţii Metz şi comandant superior al teritoriului Lorena.
30.01.1920-07.12.1926 - membru al Consiliului Superior de Război.
05.03.1923-07.12.1926 - guvernator militar al localităţii Strasbourg.
07.12.1926 - trecut în rezervă. [13]