Italia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republica Italiană sau Italia este o ţară în sudul continentului Europa, ce constă în principal dintr-o peninsulă în formă de cizmă şi două insule mari în Marea Mediterană, Sicilia şi Sardinia. În partea sa nordică, Italiei îi revin o parte a munţilor Alpi, zonă în care se învecinează cu Franţa, Elveţia, Austria şi Slovenia.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Regiuni 4 Geografie 5 Economie 6 Demografie 7 Cultură 8 Diverse subiecte 9 Legături externe

[modifică] Istorie

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a dezvoltării sociale din mediterană. Ţara a fost o gazdă pentru importante activităţi în timpurile preistorice, şi de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul şi Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei şi artei europene. Oraşul Roma conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăşi a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca şi San Marino.

Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă dezastroasă cu Germania şi cu Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

[modifică] Politică

Constituţia din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistând din Camera Depuataţiilor (Camera dei Deputati) şi Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciară, şi una executivă (condusă de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Preşedintele republicii este ales pe 7 ani de către parlamentul reunit cu un contingent mic de delegaţi regionali. Preşedintele nominalizeză prim ministrul, care propune ceilalţi miniştri (care înainte erau aleşi de preşedinte). Consiliul de Miniştrii (în modText aldin general, dar nu necesar este compus din membrii ai parlammentului) trebuie să păstreze secretele ambelor camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare şi sunt alese în mod direct printr-un sistem mixt majoritar şi proporţional. Camera Deputaţiilor are 630 de membrii. În plusul celor 315 de mebrii aleşi, Senatul îi include şi pe foştii preşedinţi şi alte diverse persoane, conform prevederiilor constituţionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate înainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic şi prin ultimele schimbări. O curte constituţională, Corte Costituzionale, care poate trece peste constituţionalitatea legilor, este o inovaţie post-Al Doilea Război Mondial.

[modifică] Regiuni

Italia este divizată în 20 de regiuni (regioni, singular regione), dintre care cinci se bucură de o stare autonomă specială, marcată de *:

• Abruzzo
• Basilicata
• Calabria
• Campania
• Emilia-Romagna
• Friuli-Venezia Giulia *
• Lazio
• Liguria
• Lombardia
• Marche
• Molise
• Piemont
• Puglia
• Sardinia *
• Sicilia *
• Toscana
• Trentino-Tirolul de Sud *
• Umbria
• Valle d'Aosta *
• Veneto

O regiune poate fi subdivizată în provincii.

[modifică] Geografie

Italia consistă predominant dintr-o peninsulă (poreclă Stivale) care se extinde în Marea Medtiterană, unde împreună cu două mari insule Sicilia şi Sardinia (Sardegna)creează diferite părţi ale mării, ca şi Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest şi în final Marea Linguriană la nord-vest.

Munţii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află şi o lagună aluvionară mare, Laguna Po-Veneţia, străbătută de Râul Po şi de mulţi afluenţi ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini şi Dolomiţi. Alte râuri cunoscute sunt Tiberul (Tevere), Adige şi Arno.

Cel mai înalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociată cu doi faimoşi vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli şi activul Etna în Sicilia.

[modifică] Economie

Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalista rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud agricultural, cu o rată a şomajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei şi mai mult decât 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice şi monetare, beneficiind de de o rată a inflaţiei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999.

Performanţa economică italiană a rămas în urma parteneriilor săi europeni, guvernul actual iniţiind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătăţirii competivităţii şi a creşterii pe termen lung. S-a mişcat încet, totuşi, în implementarea reformelor.

• Lista companiilor italiene

[modifică] Demografie

Italia este în general o omogenitate lingvistică şi religoasă, totuşi, cultura sa, economia sa şi politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaţiei europene ca mărime, atingând 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani şi 116.914 italieni) şi cel de limba slovenă lângă Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale parţiale sunt cele franceze în Valle d'Aosta; cele sarde în Sardinia; cele ladine în Dolomiţi; şi cele friuliene în regiunea Friuli-Veneţia Giulia, toate patru limbi romanice. În plus există alte câteva minorităţi locale mici, ca şi cele vorbitoare de Limba occitană în sudul văii Piemontului; Limba catalană în oraşele Alghero şi Sardinia; Limba albaneză în anumite sate din Calabria şi Sicilia; şi de dialecte greceşti vechi în satele din Calabria.

Deşi Romano-Catolicismul este religia majoritară (85% din cetăţenii nou-născuţi sunt în mod normal catolici) uramtă de religia protestantă şi cea iudaică, dar este constatată şi o creştere a comunităţii musulmane imigrante.

[modifică] Cultură

Italia este bine cunoscută pentru arta şi cultura sa, precum şi datorită nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa şi Colosseumul roman, dar şi pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viaţă, eleganţă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general pentru gust.

Mişcările artistice ale Renaşterii şi barocului a apărut în Italia între secolele al 14-lea şi al 15-lea, respectiv la sfârşitul secolului al 16-lea, determinând o adevărată revoluţie artistică în Italia, mai întâi, în Europa ulterior şi apoi în întreaga lume.

Genurile literare care au înflorit în Italia, aşa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso şi a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli şi a lui Castiglione, au exercitat o influenţă durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca şi pictura, sculptura şi arhitectura, la care au contribuit artişti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico şi Michelangelo.

Influenţa muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina şi Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini.

Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.

Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa Mondială de Fotbal de patru ori: în 1934, 1938, 1982 şi 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan şi Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma şi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino şi Fiorentina din Florenţa.

• Lista italienilor celebri
• Cinematografia italiană
• Muzica italiană

[modifică] Diverse subiecte

• Comunicaţii în Italia
• Transport în Italia
• Armata Italiei
• Relaţiile externe ale Italiei
• Turismul în Italia

[modifică] Legături externe

• it Presidenza della Repubblica - Situl oficial al preşedintelui italian
• it Parlamento - Situl oficial al parlamentului italian
• it gov.it Portalul principal guvernamental
• en Farnesina, Italian Foreign Office
• en Bancnotele Italiene
• en Italy Directory
• ro Guvernele Lumii - Italia
• en World-Gazetteer

	Italia --- Italieni -- Limba italiană
	Apărare •  Aşezări •  Capitala •  Climă •  Conducători •  Cultură •  Demografie •   •  Economie •  Educaţie •  Faună •  Floră •  Geografie •  Hidrografie •  Istorie •  Oraşe •  Politică •   •  Sănătate •  Sport •  Steag •  Stemă •  Subdiviziuni •  Turism •  •  Cioturi •  •  Formate •  •  Imagini •  •  Portal •  •