Hispania Baetica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Hispania Baetica a fost una dintre cele trei provincii romane din Hispania, (astăzi Iberia). Hispania Baetica se mărginea la vest cu Lusitania (astăzi Portugalia) şi la nord-est cu Hispania Terraconensis. Baetica fost redenumită Andalucia de mauri în secolul al VIII-lea.

Înainte de romanizare, zona muntoasă care urma să devină Baetica a fost ocupată de mai multe grupuri tribale iberice. Influenţa celtă nu a fost atât de puternică precum în nordul celtiberic. După afirmaţiile geografului Claudius Ptolemeu, indigenii erau puternicul trib al turdetanilor în valea Guadalquivirului în vest, mărginindu-se cu Lusitania, şi tribul parţial elenizat al turdulilor cu oraşul lor Baelon, în hinterlandul din spatele coloniilor comerciale feniciene de pe coastă, pe ai căror locuitori puni Ptolemeu îi numea "bastuli." Oraşul fenician Gadira (Cadiz) se afla pe o insulă pe coasta Hispaniei Baetica. Alţi iberi importanţi erau bastetanii, care ocupau regiunile Almería şi Granada muntoasă. Către sud-est, influenţa punică s-a răspândit de la oraşele cartagineze de pe coastă: Noua Cartagină (în epoca romană Cartago Nova, astăzi Cartagena), Abdera şi Malaca (Málaga).

Unele oraşe iberice şi-au păstrat numele preindoeuropene chiar în perioada romană în Baetica. Granada era numită tot Eliberri, Illiberis şi Illiber de romani; în bască, "iri-berri" sau "ili-berri", încă înseamnă "oraş nou".

Sudul peninsulei iberice era bogat din punct de vedere agricultural, exportând vinuri, ulei de măsline şi sosul de peşte fermentant numit garum care erau produse de bază ale economiei mediteraneene, produsele acesteia făcând parte din economia Mediteranei occidentale înainte de cucerirea romană din 206 î.Hr.. După înfrângerea Cartaginei în al doilea război punic care şi-a găsit casus belli pe coasta Baeticii la Saguntum, Hispania a fost puternic romanizată în timpul secolului al II-lea î.Hr., după revoltele pornite de turdetani în 197. Celtiberii din partea centrală şi nord-estică au urmat în curând. În cele din urmă, Marcus Porcius Cato, care a devenit consul în 195 î.Hr. şi a primit comanda întregii peninsule a înăbuşit răscoala din nord-est şi din valea Ebrului. Apoi, a mărşăluit către sud, înăbuşind revolta turdetanilor. Cato s-a întors la Roma în 194, lăsând în sarcina a doi praetori cele două provincii iberice. Către sfârşitul Republicii Romane, Hispania a rămas împărţită, asemenea Galiei, într-o provincie "apropiată" şi una "depărtată", din punctul de vedere al armatei care venea din Galia: Hispania Citerior (regiunea râului Ebru), şi Ulterior (regiunea Guadalquivirului). Bătăliile din Hispania din timpul secolului I î.Hr. s-au dat mai ales în nord.

În cadrul reorganizării Imperiului din 14 d.Hr., când Hispania a fost reîmpărţită în trei provincii imperiale, Baetica era condusă de un proconsul, care fusese înainte un praetor. Provincia a fost poreclită Baetica Felix, aici dezvoltându-se o societate dinamică, de un nivel economic şi social mediu, care a absorbit sclavii eliberaţi, şi care era superioară numeric elitelor bogate. Provincia senatorială Baetica era atât de sigură, încât staţionarea permanentă a unei legiuni nu a mai fost necesară.

Columella, care a scris un tratat în douăsprezece volume legat de toate aspectele agriculturii romane şi al viticulturii venea din Baetica. Marile plantaţii de măsline din provincie trimiteau ulei de măsline din porturile de coastăă pentru aprovizionarea armatelor romane. Amfore din Baetica au fost descoperite peste tot în Imperiul Roman de Apus. Pentru a păstra aprovizionarea maritimă a legiunilor ormane, Imperiul trebuia să aibă sub control coastele Lusitaniei şi ale coastei atlantice din nordul Hispaniei.

Baetica era bogată şi puternic romanizată, fapte răsplătite de împăratul Vespasian la acordarea Ius latii care extindea drepturile referitoare la cetăţenia romană (latinitas) locuitorilor Hispaniei, o onoare care i-a asigurat loialitatea elitei şi clasei de mijloc a provinciei. Împăraţii romani Traian, (primul de origine provincială) şi Hadrian veneau din Baetica. Baetia a rămas romană până la invazia scurtă a vandalilor şi alanilor din secolul al V-lea, urmată de regatul permanent al vizigoţilor.

Compozitorul de la începutul secolului al XX-lea Manuel de Falla a scris o Fantasia Baetica pentru pian, folosind melodii andaluze.

[modifică] Legături externes

• Harta Hispaniei Baetica cu numele romane şi teritoriile tribale
• LacusCurtius website: hartă detaliată dintr-un atlas al secolului al XIX-lea pentru studenţi latini
• LacusCurtius website: Baetica în Geografia, lui Claudius Ptolemeu cartea II.3
• Jose Remesal Rodriguez, "Baetica şi Germania"
• "Baetica, marele producător de ulei"
• Hartă detaliată a populaţiilor pre-romane din Iberia (aprox. 200 î.Hr.)

[modifică] Referinţe

• A.T. Fear, Rome and Baetica: Urbanization in Southern Spain, C.50 BC-AD 150 in the series "Oxford Classical Monographs"
• Evan Haley, Baetica Felix: People and Prosperity in Southern Spain from Caesar to Septimius Severus, (excerpt from the Introduction)

	Provinciile Romane (anul 120 A.D.)
Achaea | Aegyptus | Africa | Alpes Cottiae | Alpes Maritimae | Alpes Poenninae | Arabia Petraea | Armenia Inferior | Asia | Asiria | Bithinia | Britannia | Cappadocia | Cilicia | Commagene | Corduene | Corsica et Sardinia | Creta et Cirenaica | Cipru | Dacia | Dalmatia | Epirus | Galatia | Gallia Aquitania | Gallia Belgica | Gallia Lugdunensis | Gallia Narbonensis | Germania Inferior | Germania Superior | Hispania Baetica | Hispania Lusitania | Hispania Tarraconensis | Italia | Iudaea | Lycaonia | Lycia | Macedonia | Mauretania Caesariensis | Mauretania Tingitana | Moesia | Noricum | Numidia | Osroene | Pannonia | Pamphylia | Pisidia | Pontus | Raetia | Sicilia | Sophene | Siria | Tracia
edit