Vespasian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Caesar Vespasianus Augustus (17 noiembrie 9 – 23 iunie 79), cunoscut ca Vespasian, a fost împărat roman din decembrie 69 până în iunie 79.
Fiul unui modest funcţionar de vamă, Vespasian a urmat o carieră militară care-l poartă în Germania Superior, Britannia, Africa. În 67 este însărcinat de Nero cu reprimarea răscoalei antiromane a iudeilor. Proclamat împărat la Alexandria, la 1 iulie 69 de legiunile din Orient, Vespasian este recunoscut în întregul Imperiu după ocuparea Romei şi moartea lui Vitellius (20 decembrie 69), întemeind o nouă dinastie, aceea a Flavilor (69-96). Personalitate energică, lucidă, modestă, Vespasian este preocupat de restabilirea liniştii şi securităţii statului, grav afectate de războiul civil. A reorganizat finanţele şi armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, creând o flotă în Marea Neagră, a reconstituit Capitoliul şi numeroase edificii din Roma distruse şi a început construcţia Colosseum-ului. În august 70, fiul său Titus cucereşte Ierusalimul şi încheie în 72/73 războiul din Iudeea, care este reorganizată ca provincie de sine stătătoare.
De pe urma lui a rămas şi o expresie celebră: Banii nu au miros. Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene), pentru care a perceput taxe de folosire. A fost criticat de unii senatori că scoate bani din ceva atât de murdar. Răspunsul a fost simplu şi memorabil: pecunia non olet (banii nu au miros). [1]
| Predecesor: Vitellius |
Împărat Roman 69 - 79 |
Succesor: Titus |
