Ilarie Mitrea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ilarion (Ilarie) Mitrea [1] (n. 1842,com Răşinari, judeţul Sibiu - d.1904) a fost medic în armata colonială olandeză şi naturalist român, explorator al Americii de Nord şi Indoneziei.
[modifică] Date biografice
Ilarie Mitrea este fiu de oieri proveniţi din Ţara Moţilor. Studiază medicina la Cluj, obţine doctoratul în medicină şi chirurgie la Viena în anul 1864. Funcţionează ca medic militar în oraşul Pola. În perioada martie - august 1865 călătoreşte în Germania, Franţa şi Australia ca medic chirurg pe vasul "Peter Godefroy" care făcea cursa Hamburg- Brisbane. Poate fi astfel considerat ca primul român care a călătorit în Australia.[2] . Ca ofiţer medic al corpului expediţionar austriac trimis în sprijinul lui Maximilian de Habsburg, împăratul Mexicului, călătoreşte în Mexic (aprilie 1866 - 1867) şi apoi din 1969 în Indiile Olandeze. Atras de vechile civilizaţii mexicane, studiază şi clasifică diferitele limbi indiene(reuşeşte să înveţe limba utah-aztecă), realizează numeroase colecţii de obiecte de artă populară (ceramică veche, ţesături, etc.) şi întrepinde investigaţii asupra vestigiilor maya.
În perioada 1870 - 1890, Ilarie Mitrea se stabileşte în "Indiile Orientale Olandeze" (Indonezia) ca medic-căpitan la Batavia (Djakarta şi Moeava-Toweli (Kalimantan). Se căsătoreşte cu o indigenă, care i-a fost de un nepreţuit ajutor. Paralel cu o prodigioasă activitate medicală călătoreşte în insulele Sumatera şi Celebes (Sulawesi) şi pătrunde în interiorul insulei Borneo (Kalimantan) până la marile masive muntoase din vestul insulei. În cursul acestor călătorii studiază etnografia regiunii colecţionând obiecte casnice şi de cult, podoabe, arme, ţesături şi împletituri care au îmbogăţit muzeele din Viena şi Bucureşti. Colectează şi clasează un număr mare de plante şi animale (a semnalat existenţa în Borneo a unei specii rare de maimuţă cu nasul lung) pe care în 1882 le oferă Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti, unde o sală îi poartă numele. Colecţia zoologică cuprindea circa 1000 [3] de specii de animale (insecte, moluşte, crustacei, peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere). Datorită lipsei de spaţiu, piesele au rămas închise în lăzile în care fuseseră expediate, fiind scoase la lumina abia în 1894, când colecţiile i-au fost încredinţate lui Grigore Antipa. Această colecţie, din care se mai pastrează azi doar 345 de piese, este cea mai bogată şi mai valoroasă donaţie primită de "Muzeul din Bucureşti" în cursul celor peste 175 de ani de existenţă.
Studiilor entomologice, ornitologice, floristice şi etnografice i se adaugă simpatia cu care s-a apropiat de băştinaşi. Întors în patrie după 20 de ani, se stabileşte la Răşinari (1893), unde se ocupă cu arta populară. Din nefericire notele sale de călătorie s-au pierdut.
[modifică] Referinţe
- ↑ Dicţionar enciclopedic vol. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, pag. 426
- ↑ Ioan Popovici, Nicolae Caloianu, Sterie Ciulache, Ion Leţea - Enciclopedia descoperirilor geografice , Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1975, pag. 339
- ↑ www.antipa.ro
