Mexic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Estados Unidos Mexicanos
Statele Unite Mexicane


Steag	Stemă

Deviză: Nu are

Imn naţional: Mexicanos, al grito de guerra

Capitală

Ciudad de México
19°03′N 99°22′W

Oraş principal Ciudad de México

Limba oficială

Spaniola

Sistem politic Republică federală prezidenţială

- Preşedinte Felipe Calderón Hinojosa

Independenţă 27 septembrie 1821

Suprafaţă

- Total 1,972,550 km² km² (Locul 13º)

- Apa (%) 2,5%

Populaţie

- {{{an}}} 107.449.525 loc. (Locul 11º)

- Densitate 54,3/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $$1,122 trilioane (Locul 13º)

- Per capita $$10.474

Monedă

Peso

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar De la UTC-8 la -6

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet

.mx

Prefix telefonic +52

Mexic (México în spaniolă) este o ţară situată în America de Nord, mărginită de Statele Unite la nord şi Belize şi Guatemala la sud. Este cea mai nordică ţară din America Latină şi cea mai populată ţară vorbitoare de spaniolă din lume. Întrucât Mexic este de fapt o republică federală, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). Ţara este frecvent numită Republica Mexicană (República Mexicana) deşi acesta nu este titlul recunoscut oficial.

[modifică] Istorie

Mexic în anul 1829

Vezi şi Imperiul aztec

[modifică] Politică

De la constituţia din 1917, Mexicul este o republică federală prezidenţială, unde preşedintele, ales prin vot public, este şi şeful statului şi şeful guvernului. Executivul este format din preşedintele şi miniştrii săi. Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca şi Congresul Uniunii, şi este bicameral, compus din Camera Deputaţilor şi Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura executivă şi legislativă. Vicente Fox, de la Partidul Acţiunea Naţională, este preşedinte din 1 decembrie 2000.

[modifică] Diviziuni politice

Pentru detalii, vedeţi articolul [[]]vedeţi articolele diviziunile politice ale Mexicului şi etimologia numelor statelor Mexiculuivedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Republica federală Mexic este împărţită în 31 de state (estados) şi un district federal. Fiecare stat are constituţia şi legislativul propriu. Districtul federal conţine capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, şi are statul special, cu puteri reduse în comparaţie cu cele 31 de state.

23.San Luis Potosí
24.Sinaloa
25.Sonora
26.Tabasco
27.Tamaulipas
28.Tlaxcala
29.Veracruz
30.Yucatán
31.Zacatecas
Districtul Federal

[modifică] Geografie

Din punct de vedere geografic, Mexicul face parte din America de Nord, deşi de multe ori este considerată ca parte din America Centrală din cauze culturale-economice. Forma teritoriului este aproximativ triunghiular, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică. Ţara are graniţe cu Statele Unite ale Americii la nord şi cu Belize şi Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul ţării şi formează Golful Californiei. În estul ţării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán.

Cel mai mare oraş este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori şi este printre cele mai mari aglomeraţii urbane din lume. Alte oraşe cu peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Ciudad Juárez, León şi Torreón.

Deşi Mexicul este frecvent asociat cu teren deşertos, părţile de sud ale ţării au o climă tropicală, fiind situate sub Tropicul Cancerului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică şi Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco şi Yaqui în interior. Se mai poate aminti aici vulcanul activ Popocatepetl

[modifică] Economie

Zgârie-nori în capitala ţării, Ciudad de Mexico.

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un miliard de dolari SUA. Este clasificată ca şi economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, ţara a trecut printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de creştere economică de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2004 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 27,9% în 2004, redusă de la nivelul de 42% în 2000.

În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie şi servicii, deşi există un sector agricol puternic. Deasemenea, republica este al patrulea cel mai mare producător de ţiţei din lume.

Datorită înţelegerii NAFTA, comerţul cu Canada şi SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat în comerţ din ce în ce mai liber, introducând agremente de comerţ liber cu peste 40 de ţări, inclusiv ţările Uniunii Europene şi Japonia. Guvernul este în discuţii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comerţ liber.

Deşi economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse probleme structurale. Probleme includ salarii mici, o distribuţie de venit inegală (20% din populaţie câştigă 55% din venitul naţional) şi oportunităţi reduse pentru statele din sud, care au o populaţia amerindiană numeroasă. Inegalităţile geografice sunt deasemenea o problemă principală: pe când părţi ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei, statele Metlatonoc şi Guerrero sunt la nivelul de trai al statului Malawi. Corupţia şi crima rămân probleme cronice.

	Portal Mexic

	Mexic --- Mexicani --- Limba spaniolă
	Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • • Economie • Educaţie • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •