Portal:Istorie/Articolul zilei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deportarea românilor în Uniunea Sovietică a fost o parte a politicii staliniste de epurare etnică a "naţionalităţilor străine (neruse)" ("инонациональностей") din zonele învecinate frontierelor URSS-ului. Deportaţii erau mutaţi în aşa numitele "aşezări speciale" (спецпоселения). În perioada 12 – 13 iunie 1941, cu doar puţin timp înaintea declanşării Operaţiunii Barbarossa, au fost deportaţi 30.000 de membri ai familiilor "contrarevoluţionarilor şi naţionaliştilor" din regiunile Cernăuţi şi Izmail (în momentul respectiv în componenţă RSS Ucrainiene) şi din RSS Moldovenească, în RSS Kazahă, RSSA Komi, ţinutul Krasnoiarsk şi regiunile Omsk şi Novosibirsk.
