Discuţie:Limba moldovenească
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Crăciunul cu bucurie, înnoirea anului cu bună temelie!
Bravo, fraţilor, foarte frumos articol ! Irismeister 24 Dec 2003 11:46 (UTC) Also at http://www.iris-ward.com
[modifică] Opinii ale unor lingvişti privind problema "limbii moldoveneşti" /text redactat şi completat
Articol riguros sub mai multe aspecte. Frumos şi faptul că se acordă destul spaţiu aspectului politic. Dar e un paradox: deşi articolul stipulează că nu există vreo diferenţă între română şi "moldovenească", opniile lingviştilor nu apar în acest text (şi nici în altele legate de acesta). Este citat (prezentat) Vasile Stati, care nu este specialist în lingvistică şi care a scos "la repezeală" acest "dicţionar" (care e o compilare din studiile unor cetcetători români) şi care nu este acceptat de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova. Stati a fost exclus din Uniunea Scriitorilor încă pe timpul URSS, pentru furt intelectual (culmea paradoxului e că, fiind adept al "moldovenismului", Stati plagiase un text românesc, al unui autor din România vezi articolele lui Dabija şi alţi scriitori despre Stati; în presa română despre acest caz (de platiat) se menţionează aici: [1]).
Lipsesc însă numele şi opiniile lingviştilor care au demonstrat, prin cercetări îndelungate şi publicaţii coerente (spre deosebire de lucrările lui Stati) caracterul unitar al limbii române. Printre ei: Eugeniu Coşeriu, Ion Dumeniuk, Anatatol Ciobanu, Nicolae Corlăteanu, Nicolae Mătcaş, Silviu Berejan ş.a. Nici opiniile scriitorilor din Republica Moldova nu sunt amintite. Or, tocmai aceştia sunt experţii care pot confirma sau infirma teza privind "limba moldovenească", "faptele de limbă" fiind instrumentl lor de lucru şi/sau obiectul cercetărilor lor.
Iată ce spune, foarte recent, academicianul Anatol Ciobanu: "...Mi-a placut cum a declarat odata ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Andrei Stratan, ca problema limbii trebuie s-o rezolve savantii. Savantii au spus-o de nenumarate ori – vorbim limba româna si gata! Încât legea aceasta (legea privind limba oficială - n. --Argos 22 ianuarie 2006 16:08 (EET)) trebuie sa contina, în primul rând, glotonimul «limba româna»”." [2]
Iată de exemplu, opinia lui Eugeniu Coşeriu (citate sunt reproduse exact, cu o singură excepţie: Coşeriu foloseşte "î", iar eu mi-am permis să îl înlocuiesc cu "â" - pentru că îmi vine mai uşor să scriu aşa, deci... din raţiuni de economie de timp):
"Graiul românesc din Basarabia şi din Transnistria (sublinierile aparţin lui Coşeriu)(...) nu constrituie nici măcar un grai autonom, cu trăsături specifice, în cadrul dacoromânei, cum ar fi, de exemplu, greaiul bănăţean sau cel maramureşean. 6.1.1. Din punct de vedere tipologic, graiul "basarabean" ţine de tipul lingvistic romanic în realizarea românească a acestuia (adică cu aceleaşi preferinţe în cadrul acestui tip) şi de subtipul dacoromân, cu aceeaşi hipertrofie a determinării şi cu aceleaşi "tendinţe": multe forme "înaintate" în acest sens(ca uniia, alţiia, aicea, atuncea, sau chiar aşa-ia, atîta-ia, acolo-ia, aista-ia) sunt caracteristice şi pentur graiul popular şi regional din Basarabia. 6.1.2. Şi din punct de vedere "areal", graiul basarabean e cuprins în aria dacoromână, prezentând aceleaşi trăsături caracteristice, inclusiv influenţa limbii maghiare şi constituirea limbii comune (la a cărei dezvoltare şi fixare au contribuit, încă sub regimul ţarist, şi o seamă de scriitori şi învăţaţi din Basarabia), şi în pofida influenţelor străine, n-a fost atras în altă arie ori subalrie lingvistică. Rusificarea sistematică (mult mai intensă sub comunism decât sub ţarism) a eşuat, în fond, în ceea ce priveşte limba ca atare. A implicat numai adoptarea limbii ruse pe lânga limba română sau, cel mult, pierderea limbii române şi înclocuirea ei cu limba rusăla o seamă de vorbitori; a fost deci o rusificare a multor vorbitori (mai ales dintre cei mai mult sau mai puţin culţi), nu propriu-zis o rusificare a limbii, care în vorbirea populară, şi-a păstrat intacte strusturile şi procedeele esenţiale. Rusismele de semantică şi şi sintaxă (calcurile lingvistice) frecvente în vorbirea vorbitorilor bilingvi (care din lipsă de educaţie lingvistică românească, nu cunosc în aceeaşi măsură şi cu suficientă diferenţiere ambele limbi), sunt totuşi şi până astăzi numai fapte interferenţă, lipsite de orice regularitate; şi, din perspectiva limbii române, sunt numai greşeli de limbă - greşeli pe care vorbitorii monolingvi sau practic monolingvi (în particular, ţăranii) nu le comit, şi intelectualii scrupuloşi în întrebuinţarea limbii le evită, nu reguli şi norme noi integrate în sistemul lingvistic. În fonetică, pronunţarea velară s lui l, care se observă la unii vorbitori culţi nu are valoare fonologică şi nu e populară; iar palatalizările tipic ruseşti nici nu se constată în vorbirea autohtonilor. Şi rusismele de vocabular, oricât de numeroase ar fi, ţin de vastul domeniu al nomenclaturilor "tehnice", nu de lexicul strusturat şi nu au pătruns în vocabularul de bază. Într-un cuvânt, în graiul basarabean autentic nu se constată nici un fapt comparabil, de exemplu, cu adoptarea aspectului verbal de tip slav în istroromână, cu fonemele (...) din aromână ori cu împrumuturile lexicale relativ recente care au pătruns în lexicul structurat şi în vocabularul de bază al dialectelor sud-dunărene.
6.1.3.Susţinătorii existenţei unei limbi "moldoveneşti", confundând criteriul genealogic cu criteriu "areal" şi istoria lingvistică cu istoria politică, cred (sau, cel puţin, afirmă) că, independent de importanţa influenţei ruseşti "interne", limba moldovenească s-ar fi despărţit de limba română şi ar fi devenit o limbă autonomă printr-un proces de diferenţiere - de divergenţă pozitivă şi negativă -, datorită unei împrejurări istorice externe, anume anexării Basarabiei la Imperiu Rus, în 1812. Cu alte cuvinte, graiul moldovenesc din Basarabia şi graiul, tot moldovenesc, de la vest de Prut, separate politiceşte, s-ar fi dezvoltat în direcţii diferite (unul rămânând moldovenesc şi celălalt devenind român), astfel încât frontiera Prutului ar fi devenit cu timpul şi o frontieră lingvistică, încă din epoca ţaristă.
Este o teză lipsită de orice temei, fiindcă: (urmează o incursiune în istoria graiului românesc din Basarabia şi comparaţii pe diverse niveluri cu alte graiuri româneşti - patru tipuri de agrumente, desfăşurate pe opt pagini de revistă, pe care nu le reproduc aici - şi contraargumente prezentate oponenţilor tezei privind unitatea limbii române, la care voi mai reveni, cu prima ocazie).
Deocamdată mai adaug doar una dintre frazele de la încheierea sesiunii stiinţifice:
Absurdităţile sovieto-moldoveniste au ajuns foarte departe şi au pătruns foarte adânc în ideologia vulgară din multe ţări. Nu e bine deci să le facem şi noi concesii.
P.S. De menţionat că nici unul dintre oponenţii moldovenişti ai lui Coşeriu nu a formulat, în aceşti termeni, (şi, cu atât mai puţin, nu a arumentat) aceste teze "combătute" de Eugeniu Coşeriu. Coşeriu de fapt face şi munca oponeţilor săi, încercând să dea o oarecare coerenţă şi stil tezelor moldoveniste. Adică le cam "traduce din moldovenească". Semn că E.C. era foarte bine documentat la ora la care scria acest text.) --Argos 22 ianuarie 2006 16:49 (EET)
[modifică] Continuare: lingvisti despre "limba moldoveneasca"
Eugen Coseriu: " S-a întrebat cineva se pare şi la Congresul al V-lea al Filologilor Români dacă noi, filologii şi lingviştii care ne ocupăm cu limba română în toate formele ei, deci şi cu graiul moldovenesc ca atare, avem dreptul să impunem Parlamentului unui stat indepenedent numele pe care trebuie să-l dea limbii acestui stat. Întra-adevăr, nu avem dreptul; avem datoria. Nu, se înţelege, să-i “impunem” ceva, ci să-i arătăm care este adevărul ştiinţific şi istoric şi să-l avertizăm cu privire la orice uneltire împotriva acestui adevăr, ca nu cumva să facă o greşeală care ar putea avea urmări extrem de grave. Cine, cu bună ştiinţă, nu protestează şi permite să se facă o astfel de greşeală se face şi el vinovat, ba chiar mai vinovat decât cine comite greşeala din neştiinţă. “ revista Limba Romana, nr 3 (15), 1994, p.10-25.
Tot Coşeriu: “Româna este mult mai unitară decât portugheza exemplară”. Limba Română, nr 5-7 ( 17 – 18), 1994.
[modifică] Prof. Dr. Rajmund Piotrowski
Prof. Dr. Rajmund Piotrowski, academician al A.Ş. din Rusia, Şeful Sectorului de Lingvistică Aplicată de la Universitatea pedagogică”A.I. Herzen”, conducătorul Grupului Internaţional “Statistica Vorbirii”, Sankt-Petersburg:
“… Termenul de “limbă moldovenească” are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost un instrument al politicii imperiale ţariste, iar apoi al politicii imperiale Stalinist-bolşevice. Menirea acestui instrument era de a izola Basarabia, iar mai târziu Republica Moldova de arealul românesc. Indiferent de caracterul “argumentelor” lingistice invocate, false sau neîntemeiate, scopul era limpede. Oamenii de ştiinţă au conştientizat întotdeauna acest adevăr, reliefat cu pregnanţă în special după evenimentele din ’89 – ’90. Personal, eu nu pot nicidecum înţelege atitudinea acelor locuitori şi purtători ai limbii care insistă cu îndărătnicie asupra folosirii glotonimului “limbă moldovenească”” . “Unii întreabă de ce continuă aceste discuţii interminabile despre denumirea limbii. Răspund: mulţi dintre cetăţenii Moldovei – eu am lucrat aici şi cunosc situaţia – mai judecă după calapoadele propagandei staliniste, când se făcea tot posibilul pentru a-I contrapune pe moldoveni şi români. Îmi amintesc de anii ’50, după moartea lui Stalin., când se vehicular ideea că cel mai de temut duşman al poporului moldovenesc şi al P.S.S.M. este România, deşi această ţară atunci făcea deja parte din blocul communist. Din păcate, această mentalitate cultivată premeditat decenii în şir este încă vie şi continuă să influenţeze negativ societatea. (…) Introducerea în Constituţia Republicii Moldova a modificărilor de rigoare privind denumirea corectă a limbii de stat ar înlesni funcţionarea nestingherită a acesteia.” (“Limba Română”, nr. 4 (22), 1995, p.25-26.
[modifică] Prof.dr. Stanislav Semcinski
Prof.dr. Stanislav Semcinski, membru de onoare al AŞM, sef de catedră la Universitatea Naţională “Taras Şevcenko”, Kiev.
“Din punct de vedere lingvistic, expresia “limbă moldovenească” estompează identitatea limbii române literare, din Moldova, şi din România. Această îmbinare de cuvinte creează impresia greşită că am avea de a face cu diferite obiecte de cercetare lingvistică a limbii literare din România şi Moldova, pe când e vorba de acelaşi obiect.
În temeiul celor spuse consider extrem de oportună propunerea Preşedintelui Mircea Snegur, privind revizuirea Art.13 din Constituţia Republicii Moldova şi restabilirea denumirii tradiţionale a limbii moldovenilor – limba română.” Comunicare prezentată la Conferinţa ştiinţifică “Limba română este numele corect al limbii noastre”, Chişinău, 20-21 iulie 1995.
[modifică] Prof.dr.Silviu Berejan
Prof.dr.Silviu Berejan, academician, directorul Institutului de Lingvistică al AŞM, Chişinău
“Limba română exemplară nu poate fi numită moldovenească, pentru că limba literară moldovenească nu există. Există numai vorbire dialectală moldovenească. Ceea ce ani în şir am numit noi în RSSM impropriu “limbă literară moldovenească” nu era altceva decât limbă română exemplară, doar că era scrisă cu alfabet rusesc. E de ajuns însă ca orice text publicat în acea perioadă să fie transcris cu alfabet latin, ca oricine sa să convingă că el nu a avut şi nu are nici o particularitate specifică pentru vorbirea actuală moldovenească”. Comunicare la aceeasi Conferinta privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.
[modifică] Anatol Ciobanu, academicianul
Eu n-am crezut şi nici nu pot să cred că parlamentarii care pledează pentru formularea actuală din Art.13 al Consztituţiei Republicii Moldova ("limbă moldovenească" - n.n.) sunt neprieteni ai neamului nostru (sau chiar duşmanii lui). După opinia mea, aici e vorba de o lipsă de documentare istorico-filologică. de o optică inadecvată (chiar greşită) asupra noţiunilor de limbă şi dialect, de limbă şi grai, de limbă oficială (literară) şi limbă vorbită (populară), de limbă de stat, de naţiune şi popor. Vreau să sper că, în acestă privinţă, lucrurile se vor limpezi, şi acrualii adversari ai glotonimului "limba română" vor deveni în curând prietenii lui cei mai fideli şi vor revota Art.13 din Constituţia Republicii Moldova în următoarea formulare propusă de către savanţi oneşti şi recent de către Preşedintele Republicii dl Mircea Snegur în Mesajul adresat Parlamentului la 27 aprilie 1995: "Limba de Stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română". (Fragment din Comunicarea prezentată la Conferinţa ştiinţifică "Limba română este numele corect al limbii noastre", Chişinău, 20-21 iulie 1995 )veyi şi revista Limba Română, nr 4 (22), 1995, p. 67-72.
- Introdus în articol. --Danutz 22 ianuarie 2006 20:44 (EET)
[modifică] Nicolae Mătcaş
Una dintre cele mai impresionante contribuţii sunt lucrările lui Nicolae Mătcaş, printre care şi Comunicarea prezentată la Congresul al V-lea al Filologiloe Români, Iaşi-Chişinău. 6-9 iulie 1994. Mătcaş ia exemplul lui Coşeriu, reformulează "argumentele" moldoveniste (aşa încât acestea să sune a texte ştiinţifice), după care desfiinţează teoria moldovenistă, paragraf cu paragraf. La sfărşit filogul îşi "justifică" gestul: "Ştiinţa nu trebuie să se afle la cheremul cutărui sau cutărui conducător sau partid, scopul suprem al ei constând în a sluji adevărul".
- Introdus în articol. --Danutz 22 ianuarie 2006 20:44 (EET)
[modifică] Lucrări ştiinţifice ale unor filologi din Republica Moldova privind unitatea limbii române
EREMIA, ANATOL: Unitatea patrimoniului onomastic romanesc. Toponimie. Antroponimie. Ed.jubiliara. Chisinau, Ed.Centr.Nat.Termino, 2001.
Mătcaş, Nicolae: Roman mi-e neamul, romanesc mi-e graiul; în Revista "Limba Romana", 1998 Editor Matcas, Nicolae
De la grotesc la sublim. Matcas, Nicolae; Revista "Limba romana", 1995
[modifică] Am văzut, Danutz, merci că ai fost receptiv la sugestiile mele
N-aş fi vruut să intervin în textul deja formulat, mai ales că nu-mi aprţine şi... în fond, nu era nimic greşi acolo. Dar e bine să fie amintite şi nişte nume de referinţă, ale celor sunt parte a acestui "război absurd"...
Ar mai fi mici inexactităţi. De exemplu, manualele le limba română erau doar în primii ani "importate" din România. În prezent cea mai mare parte a lor este produsă "pe teren propriu" (o foarte mică parte sunt reeditări ale umor manuale româneşti). Autorii de manuale sunt profesori din Republica Moldova. Ei insistă ca limba de predare să fie numită română, şi nu "moldovenească" (iar istoricii se opun cât pot de mult curentului oficial defavorabil cursului de "Istorie a Românilor", lucruri ştiute de fapt...).
Mai mult, cunosc şi cazuri în care autorii de manuale erau gata să renunţe la finaţarea proiectului, pe motiv că li se cerea să scrie altceva decât "limba română" în titlul manualului. Din păcate, nu am acum o sursa pe care să o citez. O să revin când voi găsi toate aceste date... --Argos 22 ianuarie 2006 21:11 (EET)
[modifică] CIA. despre limba Republicii Moldova
Din câte ştiu, nu se spune că e română, dar se precizează că e aceeaşi limbă: Ethnic groups: Moldovan/Romanian 78.2%, Ukrainian 8.4%, Russian 5.8%, Gagauz 4.4%, Bulgarian 1.9%, other 1.3% (2004 census) note: internal disputes with ethnic Slavs in the Transnistrian region Religions: Eastern Orthodox 98%, Jewish 1.5%, Baptist and other 0.5% (2000) Languages: Moldovan (official, virtually the same as the Romanian language), Russian, Gagauz (a Turkish dialect)CIA punlicationsfactbookgeos --Argos 23 ianuarie 2006 00:42 (EET)
[modifică] Scriitorii contra ideilor lui Stati
Nicolae Negru, despre Dicţionarul lui Stati:
"E rodul unei crize de schizofrenie antiromânească (cu foarte posibile rădăcini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat. Cum putea această lucrare să demonstreze ceva? Ea nu reflectă decît simptomele patologiei care l-a "inspirat" pe autor. Ar rămînea doar o problemă personală a dlui Stati, dacă activismul său bolnav nu ar fi stimulat, direct şi indirect, de actuala putere comunistă, care încearcă să repună construcţia noului stat moldovenesc pe fundamentul strîmb al RSSM. Că nu e vorba despre o derută identitară, ci despre o opţiune conştientă, despre o ofensivă politică premeditată, o demonstrează tocmai agresivitatea, intoleranţa, intransigenţa faţă de orice idee sau acţiune care, li se pare comuniştilor, ar releva lumii românitatea basarabenilor, ar apropia RM de România. Deruta identitară mai există în mediul mai puţin cultivat, la sate în special, cu mulţi oameni analfabeţi, intoxicaţi de propaganda comunistă timp de cincizeci de ani, propagandă care a speculat specificul local, a suscitat spiritele anacronice, provinciale, pentru a forma un popor care "să nu se mai uite peste Prut", ci doar peste Nistru, căci de-acolo "vine lumina". Dar şi în sate lucrurile încep a se schimba din acest punct de vedere, şi faptul apariţiei unui "dicţionar moldovenesc-românesc", pe care nu s-a încumetat să-l scoată nici "teoreticienii limbii moldoveneşti de sine stătătoare" de la Academia de Ştiinţi (aşa s-a numit la început!) a RSS Moldoveneşti, nu va folosi la nimic, decît că poate va intra în istoria românităţii ca un monument al prostiei şi lichelismului republicomoldovenesc. Nu sunt sigur că tocmai asta ne lipsea...
Aş propune ca lui Stati să i se interzică folosirea limbii române, a cuvintelor din DEX, să fie obligat să vorbească în "moldoveneasca" dicţionarului său. Şi liderii comunişti ar trebui obligaţi să folosească "dicţionarul" lui Stati. Am vedea atunci cum s-ar înţelege unii cu alţii şi cît de mult ar rîde lumea de ei..." Contrafort
[modifică] Mihai Cimpoi vs. Stati
Mihai Cimpoi: "Aşa-numitul Dicţionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf şi plagiator de cea mai josnică speţă, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atenţie dacă nu ar reprezenta o mentalitate ce ţine de moldovenismul primitiv şi nu ar avea o susţinere oficială. Spunem acest lucru, fiindcă Stati îşi elaborează enormităţile lingvistice nu în atmosfera tihnită a căminului familial, ci în chiar incinta Parlamentului, unde are un birou şi un grup de lucru. Aceasta "a opta minune" a lumii are un precedent nu mai puţin faimos: Cuvântelnicul orfografic moldovenesc pentru şcoală înşepătoare, nijloşie necomplectă şi nijloşie, apărut "sub conducerea şi redacţia lui I.D. Ceban" şi aprobat "de Intitutu Ştiinţific de Şerşetare Moldovenesc". "Mă întristează atât apariţia, susţinută oficial (după cum spuneam) a "Dicţionarului" cât şi atenţia extraordinară pe care i-o acordă posturile TV din România (o oră la Pro TV, două ore la "Realitatea") fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean.
Ceea ce e şi mai trist e că întregii intelectualităţi din Basarabia care a luptat şi luptă în continuare pentru impunerea adevărului despre limba română i se atribuie părerea năstruşnică a intrusului-"savant" Vasile Stati" [3]
[modifică] Eugen Lungu, editor, vs Stati
"...Dacă ar fi după mine, piatra ar trebui lăsată în mîlul în care a căzut. Fără eventuale valuri. Şi uitată pînă la venirea a doua a dinozaurilor. Fiindcă dl Fabricant (alias Stati - n.n.) ar merita poate titulatura de "lingvist roşu", dar nu este lingvist. Este numai roşu. Pentru că produsul dumisale nu are nimic în comun cu lexicografia. E doar o mare trişerie politică." [4]
[modifică] Vasile Romanciuc despre dicţionar
"Un certificat al prostiei ajunsă la paroxism. Autorul este, desigur, "un poliglot puternic" (sintagma aparţine preşedintelui Voronin)... Romancier ratat, memorialist cu "recunoscute" abilităţi de plagiator, "specialist" în jurubiţe şi stative, Stati V. a devenit, în cele din urmă, lucru firesc, un prolific ţesător de minciuni politicianiste.
Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri este nu "lucrarea" propriu-zisă (care, bineînţeles, nu are cum să demonstreze existenţa "limbii moldoveneşti" – ea demonstrează numai cine şi ce este "savantul"), ci faptul că apariţia ei a fost posibilă... Dar, pe măsură ce ne vom apropia de alegerile parlamentare, "surprizele" moldoveniste se vor înmulţi, acesta fiind, lucru ştiut, o stratagemă "verificată" prin care guvernanţii comunişti încearcă să-şi camufleze ineficienţa. Depinde de noi dacă ignoranţa va deveni sau nu "ambasador plenipotenţiar" al societăţii basarabene.
Românii basarabeni ar trebui să însuşească temeinic, în ceea ce priveşte "moldovenismul", opinia marelui nostru lingvist Eugeniu Coşeriu (interviu realizat de Eugenia Guzun, "Curierul românesc", nr. 11/2001): "M-a şocat această idee cu privire la moldovenismul de astăzi din Basarabia. Şi eu sunt moldovenist, însă moldovenist nu împotriva românismului, ci în cadrul românismului, înţelegând să pun în valoare tocmai contribuţia Moldovei, a oamenilor de cultură, a scriitorilor, a poeţilor, a oamenilor de ştiinţă din Moldova... Nu e vorba de o cultură moldovenească sau o cultură basarabeană opusă culturii române... Problema este mai curând aceea de a stabili care este contribuţia specifică a Basarabiei sau a întregii Moldove la cultura românească, ca o singură cultură; fără îndoială, în acelaşi timp unitară şi diferenţiată..."
O dată cu apariţia acestui "dicţionar", guvernanţii şi-au rezolvat o problemă importantă: vor avea ce să-i dăruiască preşedintelui rus în timpul vizitei viitoare la Chişinău. Deşi, cine ştie... În faţa unei asemenea "opere" crocodilul dăruit anterior ar putea da "înapoi"..." (tot acolo) --Argos 23 ianuarie 2006 01:19 (EET)
[modifică] recensamant
Este o mizerie rezultatul. Sa le fie rusine! Bonaparte talk 13 aprilie 2006 14:20 (EEST)
[modifică] Legătură moartă
În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!
- http://www.asm.md/institute/lingvist/index.htm
- In Limba moldovenească on 2007-01-24 14:00:14, 404 Not Found
- In Limba moldovenească on 2007-01-24 21:29:04, 404 Not Found
--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:30 (EET)
[modifică] Legătură moartă
În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!
- http://gardianul.ro/index.php?a=externe2004110302.xml
- In Limba moldovenească on 2007-01-24 14:00:17, Socket Error: (11001, 'getaddrinfo failed')
- In Limba moldovenească on 2007-01-24 21:29:04, Socket Error: (11001, 'getaddrinfo failed')
--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:30 (EET)
[modifică] Legătură moartă
În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!
- http://azi.md/news?ID=34252
- In Republica Moldova on 2007-01-24 14:48:59, Socket Error: (10060, 'Operation timed out')
- In Distribuţia geografică a limbii române on 2007-01-24 20:33:30, Socket Error: (10060, 'Operation timed out')
--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:31 (EET)
[modifică] Legătură moartă
În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!
- http://www.azi.md/news?ID=20643
- In Limba moldovenească on 2007-01-24 21:30:58, Socket Error: (10060, 'Operation timed out')
- In Limba moldovenească on 2007-02-05 12:04:16, Socket Error: (10060, 'Operation timed out')
--MihaitzaBot 5 februarie 2007 14:04 (EET)
