Mânăstirea, Călăraşi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Mânăstirea


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Călăraşi

Atestare

1526

Primar

Căpraru Valerică, PNL, din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

4240

Densitate

loc./km²

Amplasare

44°12′38″N, 26°53′41″E

Sate

Coconi, Sultana

Cod poştal

917170

Sit web

ro www.manastirea.go.ro

{{{note}}}

Mânăstirea este o localitate în judeţul Călăraşi, Muntenia, România.

Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale, alimentarea cu apă a satelor Sultana şi Coconi, pietruirea drumurilor în satele Mânăstirea şi Coconi, realizarea unui nou model de îmbunătăţire a accesului la serviciile de asistenţă medicală şi în aşteptare, o cerere de finanţare de la SAPARD pentru pietruirea drumurilor comunale.

[modifică] Localizare

Mânăstirea se situează pe malul de Nord-Vest al lacului Mostiştea în Nordul judeţului Călăraşi la graniţa cu Bulgaria.

[modifică] Istorie

Prima menţiune documentară şi singura despre Cornăţel - actualmente Mânăstirea - este un document din 01.06.1956 al lui Radu de la Afumaţi, document în care Cornăţelul era denumit "sat boieresc". Într-un document datând de la 05.05.1538 este regăsit ca “târg”. La 23.12.1575, Alexandru Voevod, numeşte într-un manuscris Cornăţelul “oraşul domniei mele”, oraş boieresc.

În patru decenii Cornăţelul a evoluat de la târg la oraş. Acest lucru s-a datorat aşezării sale într-o zonă agricolă cu un pămant foarte bun – la marginea Câmpiei Muntene, spre Lunca Dunării, în regiunea Mostiştei inferioare - zonă cu foarte multe bălţi bogate în peşte, păduri cu lemn de baltă, la o distanţă echidistantă faţă de Giurgiu, Bucureşti şi Oraşul de Floci (la gura Ialomiţei). Cornăţelul a fost Centrul administrativ al Stolnicilor (Vamesilor) care supravegheau pescuitul pe Dunare şi în bălţile adiacente. În această lume a apelor, pescuitul era îndeletnicirea de bază, iar peştele era bogăţia principală. Peştele de aici lua “drumul peştelui” spre Bucureşti şi Ardeal în Nord şi spre Bulgaria şi Turcia în Sud – pe Dunăre în dreptul localităţii la 1500 exista un vad de trecere spre Bulgaria, iar la 1776, Mihai Cantacuzino arată că la Cornăţel era o “schelă” secundară la Dunăre (punct de trecere şi încărcare cu vama).

Existenţa târgului de peşte din Cornăţel a făcut să se menţină peste decenii aici un targ. Şi astăzi există săptămânal acest târg unde vin oameni din Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu sau Ardeal cu fructe, legume, zarzavaturi, lemne şi produse din lemne, localnicii oferind, în loc de peşte, grâne. Numele vechi al localităţii era Cornăţel, după pădurea de corni existentă aici.

Numele actual al localităţii, Mânăstirea, se trage de la mânăstirea care a existat aici. Sunt înca multe lucruri necunoscute în ceea ce priveşte vechimea ei. Ceea ce se ştie cu certitudine este faptul că actuala biserică a fost construită la 1648 de Matei Basarab dar nu se ştie dacă aceasta a fost ridicată în locul vechii biserici a mânăstirii sau în afara acesteia. Profesorul Constantin C. Giurescu considera că mânăstirea care a existat este Mânăstirea Strugalea construită de Mircea cel Bătrân la 1409. În 1417 mânăstirea ar fi fost pustiită de năvălirea lui Mohamed I, dupa care aceasta ar fi avut o viaţă modestă, fără danii şi fara hrişoave, până la Matei Basarab care a reconstruit biserica.

Mânăstirea a fost în perioada interbelică Domeniu Regal.

[modifică] Personalităţi

Alexandru Sahia

[modifică] Obiective turistice

Lacul Mostiştea
Pădurea rezervaţie naturală Luica
Dunărea

	Sate europene
Cojoci \| Comloşu Mare\| Costache Negri \| Cumpăna \| Gârda de Sus \| Girişu de Criş \| Horea \| Hudeşti \| Ibăneşti \| Mânăstirea \| Mihai Viteazu \| Muşeteşti \| Oancea \| Poiana Teiului \| Sâncraiu \| Şinca Nouă \| Topeşti \| Unirea \| Valea Salciei \| Zizin