Călăraşi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Pentru alte localităţi cu acest nume, vezi Călăraşi (dezambiguizare)

Călăraşi

stemă amplasare
Amplasare	44°20′N 27°33′E
Ţară	România
Judeţ	Călăraşi
Atestare documentară	între 1534 şi 1545 (în timpul domniei lui Radu Paisie)
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])	73.510 loc (2004)
Suprafaţă	133,22 km²
Densitatea populaţiei	loc./km²
Altitudine	7 m n.m.
Localităţi suburbane	{{{componenţă}}}
Primar	Nicolae Dragu (PNL)
Sit web	ro Sit primărie
Poziţia oraşului în cadrul judeţului
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Călăraşi]]
Harta administrativă a oraşului

Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, România, fiind situat pe malul de nord al braţului Borcea. Călăraşiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie şi industria de prefabricate. În 2004 avea o populaţie de 73.510 locuitori. Echipa de fotbal a municipiului, Dunarea Calarasi, activeza in Liga III, in sezonul 1995-1996 activand in Divizia B.

Cuprins 1 Istorie 1.1 Istoria Municipiului 1.2 Istoria Populatiei 2 Presă 2.1 Ziare 2.2 Posturi de Radio 2.3 Televiziune 3 Economie 3.1 Combinatul Siderurgic 3.2 Firme Importante din Călăraşi 3.3 Investitori externi importanţi din perioada post-decembristă 4 Locuri din Calarasi 4.1 Suburbii 4.2 Monumente si Cladiri 4.3 Cartiere 5 Atracţii turistice 6 Oraşe Apropiate 7 Oraşe înfrăţite 8 Personalităţi 9 Legături externe

[modifică] Istorie

[modifică] Istoria Municipiului

Municipul Călăraşi este menţionat pentru prima dată în anul 1534, pe vremea aceea fiind un popas pentru călăraşii (de unde provine şi numele localităţii) care făceau legătura dintre Bucureşti si Istanbul. Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost capitala judeţului Ialomiţa (care se întindea pe atunci pe suprafaţa actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa); în perioada comunistă, capitala este mutată la Slobozia până în anul 1981, când judeţul Ialomiţa este spart în două judeţe (actualele Călăraşi şi Ialomiţa), iar Călăraşiul devine capitala judeţului omonim (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981).

[modifică] Istoria Populatiei

• 1833: 860 locuitori
• 1860: 2000 locuitori
• 1880: 3600 locuitori
• 1890: 8200 locuitori
• 1900: 11000 locuitori
• 1914: 13000 locuitori
• 1943: 22000 locuitori
• 1992: 82500 locuitori
• 2002: 71046 locuitori
• 2004: 73510 locuitori

[modifică] Presă

[modifică] Ziare

În materie de ziare, Călăraşi-ul are un cotidian, Observator de Călăraşi ([1]), şi alte cateva săptămânale: Jurnalul de Călăraşi, Curierul de Călăraşi, Exclusiv [2], Evenimentul, Arena, Plus, Impact şi Pământul.

[modifică] Posturi de Radio

În Călăraşi emit 6 posturi de radio: Kiss FM (98,5 FM), Europa FM (99,5 FM), Radio Bărăgan [3] (100,0 FM), Radio Voces Campi http://www.radiovocescampi.ro/ (101,1 FM), Magic FM (101,8 FM) şi Stil FM (105,5 FM). De asemenea, în 2005 CNA-ul a mai scos la concurs o licenţă pentru Călăraşi: 95,5 FM - câştigată de Radio Minisat.

[modifică] Televiziune

Pentru moment, singurul post local de televiziune este CTV, ce emite numai în reţeaua de cablu Satline. CNA a scos în 2005 la concurs o licenţă de emisie în eter, iar pe data de 1 martie 2007 a fost lansat postul de televiziune ANTENA 1.

[modifică] Economie

[modifică] Combinatul Siderurgic

Pe vremea lui Ceausescu s-a construit la Călăraşi un combinat siderurgic, care, după ce a fost scos din folosinţă în 1998 a intrat în faliment în 2001.

În ziua de azi din combinat a mai rămas doar oţelăria, o firmă privată, Repsteel, care se ocupă cu confecţionarea de structuri metalice, şi fosta divizie de transport a combinatului, care s-a privatizat şi se numeşte Sidertrans.

TENARIS a achiziţionat de la firma italiană BELTRAME o parte din fostul combinat siderugic de la Călăraşi. TENARIS foloseşte oţelăria pentru a obţine materie primă pentru fabrica de ţevi Silcotub Zalău.

[modifică] Firme Importante din Călăraşi

Astăzi în Călăraşi funcţionează o fabrică de zahăr - Zahăr SA Călăraşi, o fermă avicolă - Avicola Călăraşi, una dintre cele mai importante fabrici de mezeluri din România - Aldis, două firme importante din domeniul siderurgiei - Repsteel şi Zafa, o importantă firmă de transport (fostă parte a combinatului siderurgic) - Sidertrans, o fabrică de hârtie - Comceh şi o fabrică de prefabricate (BCA şi alte materiale de construcţii) - Prefab.

[modifică] Investitori externi importanţi din perioada post-decembristă

După falimentul combinatului (Siderca), grupul Tenaris a păstrat oţelăria (Donasid), iar partea de demolare a halelor închise a fost preluată de o firmă din Bucureşti, Lemtrans. În 2004 a fost finalizată construcţia fabricii de PAL Melaminat din plop Romply, investiţie austriacă în valoare de 18 milioane de euro. În 2005, grupul Saint-Gobain anunţă începerea lucrărilor la o linie de producţie a sticlei la Călăraşi în valoare totală de peste 100 de milioane de euro, lucrările urmând a fi finalizate în 2006.

[modifică] Locuri din Calarasi

[modifică] Suburbii

Singura suburbie a municipiului "Calarasi" este comuna Modelu cu o populatie de aproximativ 9.000 locuitori. Initial comuna Modelu nu a fost creeata ca un oras satelit, dar datorita densitatii mari de sate de pe malul bratului Borcea, a unirii "Calarasiului" cu satul Magureni (actualmente cartier al municipiului) si a extinderii comunei Modelu spre est, Modelu a devenit o suburbie a municipiului "Calarasi".

[modifică] Monumente si Cladiri

In urma planului de sistematizare comunist o mare parte(si cea mai pretioasa) din zestrea edilitara si din monumente a fost pierduta, dar totusi o mica parte din monumente si din zestrea edilitara a supravietuit

• Palatul Prefecturii, cladire in stil neo-clasic construita la sfarsitul sec al XIX-lea.
• Turnul de apa
• Catedrala Sf. Nicolaie, biserica inaltata la mijlocul secolului al XVI-lea, cea mai veche cladire a municipiului, loc unde tarina Ecaterina cea Mare(1729-1796) a Rusiei, la intoarcerea de pe un front din Razboiul Ruso-Turc aflat la Sud de Dunare s-a rugat pentru binele armatei ruse in aceasta biserica.
• Primaria
• Monumentul Vulturului(de la 5 Calarasi)
• Monumentul Soldatiilor (considerat km 0 al municipiului)
• Capitania Portuara
• Biserica Alexe, construita in secolul al XIX-lea
• Cazarma Pompierilor (actuala arhiva judeteana)

[modifică] Cartiere

• Orizont, centrul comercial si financiar al municipiului
• Mircea-Voda
• 5 Calarasi, cartier denumit dupa fostul regiment "5 Calarasi" aflat in aceea zona
• Centrul Vechi, centrul administrativ si istoric al municipiului
• Magureni
• Ceremac
• Caramidari
• Oborul
• Livada
• 2 Moldoveni
• Farfuria

[modifică] Atracţii turistice

• Grădina Zoologică (având cea mai mare suprafaţă din România)
• Muzeul Dunării de Jos
• Ostroavele de pe Dunăre, braţul Borcea
• Parcul Municipal (unde se află unica statuie a lui Burebista)
• Păcuiul lui Soare (fosta cetate Vicina)

• Un bogat fond cinegetic (mistreţi, căprioare, fazani, raţe, etc)

[modifică] Oraşe Apropiate

• Bucuresti 120km NV
• Silistra, Bulgaria 11 km S
• Constanta 144 km SEE
• Slobozia 43 km N
• Olteniţa 76 km SVV
• Fetesti 54 km NE

[modifică] Oraşe înfrăţite

• Napoli (Italia)
• Rivery (Franţa)
• Royal Palm Beach (Florida, SUA)
• Hengyang (Huan, China)

[modifică] Personalităţi

• Ştefan Bănică (1933 - 1955), actor.
• Cristian Topescu, comentator sportiv
• Gil Dobrica, cantaret
• Valentin Lemnaru, fotbalist

[modifică] Legături externe

• Municipiul Călăraşi (pagina oficială)
• Date statistice
• Articol din Jurnalul Naţional despre Combinatul Siderurgic
• Tot ce trebuie să ştii din Călăraşi (pagina Ziarul Exclusiv din Călăraşi)

	Dunărea românească
Localităţi riverane: Baziaş · Moldova Nouă · Orşova · Drobeta Turnu-Severin · Calafat · Bechet · Corabia · Turnu Măgurele · Zimnicea · Giurgiu · Olteniţa · Călăraşi · Cernavodă · Feteşti · Hârşova · Măcin · Brăila · Galaţi · Isaccea · Tulcea · Sulina
Obiective turistice: Cazanele Dunării · Porţile de Fier · Podul lui Traian · Insula Golu · Schela Cladovei · Insula Şimian · Insula Ada Kaleh · Ostrovu Mare · Ostrov · Lacul Bugeac · Cetatea Durostorum · Oltina · Dunăreni · Cetatea Sucidava · Canalul Dunăre-Marea Neagră · Podul Regele Carol I · Cetatea Axiopolis · Cetatea Capidava · Topalu · Canaralele Hârşovei · Cetatea Carsium · Giurgeni · Insula Mică a Brăilei · Cetatea Troesmis · Cetatea Arrubium · Lacul Brateş · Cetatea Noviodunum · Delta Dunării