Mass media în Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mass media din Republica Moldova s-a dezvoltat în perioada post-sovietică. Imediat după declarare independenţei, piaţa de media din Moldova era practic inexistentă. Presa moldovenească era constituită din televiziunea naţională (moştenită de la URSS), cele două canale ale societăţii naţionale de radiodifuziune, precum şi câteva ziare.

Fosta televiziune sovietică, cu sediul la Moscova, a continuat să transmită în Moldova, exclusiv în limba rusă. Concomitent, televiziunea de stat din România (Televiziunea Română) a început să-şi transmită programele de la Bucureşti. Toate cele trei televiziuni sunt transmise şi în prezent în regim gratuit şi acoperă întreg teritoriul Moldovei.

Programele de televiziune române şi ruse s-au dovedit concurenţă neloială pentru piaţa săracă de televiziune din Moldova. Dezvoltarea rapidă a audiovizualului în cele două ţări, a făcut ca moldovenii să primească tot mai multe staţii TV străine în detrimentul producţiilor autohtone. Piaţa de publicitate s-a concentrat pe fluxurile TV retransmise din România şi Rusia. Chiar dacă guvernul moldovean primeşte bani din România şi Rusia pentru înlesnirea transmisiunii în Moldova, aceste sume sunt net inferioare celor care ar fi rezultate din publicitate.

Aşadar în anii de după independenţă în Moldova nu au apărut staţii TV locale care să acopere întreaga ţară. În schimb a început crearea filialelor locale ale televiziunilor străine. Prima a fost ProTV Chişinău, care retransmite programele „Pro TV” de la Bucureşti cu câteva programe de ştiri locale în română şi rusă. Acelaşi lucru se întâmplă cu canalul rus „ORT”, care a devenit cel mai popular canal în Moldova după independenţă.

[modifică] Televiziune

Pentru detalii, vedeţi articolul  Listă de canale de televiziune în limba românăvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Moldova 1

Teleradio Moldova este compania publică de televiziune care transmite postul de televiziune Moldova 1. Postul difuzează emisiuni sociale, buletine de ştiri în limbile română şi rusă şi emisiuni de divertisment şi actualitate. TVR 1 (română) şi ORT Moldova (rusă), televiziunile naţionale din România şi Rusia, se bucură de difuzare naţională prin eter, acoperind 89% şi, respectiv, 96% din teritoriul Republicii Moldova. Spre deosebire de „TVR 1”, „ORT Moldova” produce şi buletine de ştiri locale în limbile română şi rusă.

Pro TV

ProTV Chişinău, lansat la sfârşitul lui 1999 emite în eter pe raza oraşelor Chişinău, Bălţi şi suburbii, precum şi prin reţelele de cablu în toată ţara.^[1][2] Retransmite programele postului omonim din Bucureşti, dar creează şi emisiuni proprii (buletine de ştiri locale, emisiunea „În profunzime” cu Lorena Bogza). Potrivit barometrului Opinia, Pro TV Chişinău este cel mai bun post de televiziune din Moldova în perioada 2002-2006.^[3]

La 1 martie 2006, a fost lansat canalul TV7, care retransmite preponderent emisiunile postului rus NTV, dar produce şi propriile programe informative şi analitice: „Astăzi în Moldova” (în rusă), „Cotidian” (în română), „Cotidian Exclusive” (în română), „Vedete cu şorţ” (în română) şi prognoza meteo (în română şi rusă).^[4][5] Programul poate fi recepţionat prin toate reţelele de cablu din capitală.

TVC21 este un post TV moldovenesc de limbă rusă care transmite săptămânal două emisiuni în limba română: „Bună Dimineaţa, Chişinău” şi „Casino Muzical”.^[6]

Muz-TV Moldova

Ar mai fi de menţionat Muz-TV Moldova, care are tot mai multe programe localizate pentru Moldova. Sorin Bucătaru, director de programe la această televiziune, spune că a acceptat poziţia pe care o ocupă numai când şi-a dat seama că ruşii de la centru înţeleg şi ei necesitatea localizării. ^[7][8]

Piaţa de cablu din Moldova este dominată de operatorul Sun TV, care transmite în pachetele sale, în afara televiziunilor cu flux local, şi posturi din România ca Prima TV, Acasă TV, Kiss TV, N24, TeleSport, Minimax, HBO, AXN dar şi canalele Viasat History, Discovery, National Geographic Channel şi Animal Planet dublate în rusă cu titrare în română.^[9][7][10]

[modifică] Radio

Kiss FM

Piaţa de radio din Moldova este mult mai bine delimitată din punct de vedere lingvistic între limbile română şi rusă. Sub auspiciile societăţii publice „Teleradio Moldova”, emite postul naţional Radio Moldova, singurul post de radio care acoperă integral teritoriul Moldovei. Alte posturi cu acoperire naţională sunt BBC (70% din teritoriul Moldovei), Antena C (61%) şi Micul Samaritean, toate preponderent de limbă română. Pe lângă posturile naţionale, există o serie de staţii de radio încadrate în categoria regionale, între care se numără şi majoritatea staţiilor de radio retransmise din România şi Rusia cu un anumit volum de producţii locale. În funcţie de acoperire, cei mai importanţi radiodifuzori regionali sunt radiourile moldoveneşti „Sănătatea” şi „Radio Noroc” cu o acoperire de 21% şi, respectiv, 19% din teritoriu, precum şi posturile retransmise de la Moscova („Ploaia de argint”, „Русское радио”) şi de la Bucureşti („Fresh FM”/„Naţional FM”). În Chişinău, însă, şi în suburbii, sunt difuzate şi staţiile locale ale Kiss FM şi Radio 21 din România. Postul de radio ProFM din Chişinău era parţial retransmis de la Bucureşti în trecut, dar în prezent producţia este sută la sută autohtonă.

Potrivit sondajului sociologic online „Moldova 2006. Bilanţul anului”, între preferinţele ascultătorilor moldoveni se numără Radio Antena C şi Radio Noroc cu aproximativ 10% din răspunsurile exprimate fiecare, Kiss FM (8%) şi Hit FM (6%).^[3]

Lista staţiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) şi VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz) în Chişinău la 22 iunie 2006:

[modifică] Presa scrisă

La ora actuală, la Chişinău apar următoarele publicaţii:

Sursa: Independent Journalism Center, Ministerul Dezvoltării Informaţionale

[modifică] Internet

Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaţionale din Republica Moldova, la începutul anului 2005, erau înregistrate 7 200 de domenii .md.^[11] „Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice Şi Psihologice CIVIS” a publicat în 2005 pentru programul „Edificarea Guvernării Electronice în Moldova” (sub egida PNUD Moldova) un studiu referitor la prezenţa şi conţinutul siturilor web în Republica Moldova. În urma procesării a 1230 de instituţii s-a constatat că aproximativ fiecare a treia (34%) instituţie este prezentă în spaţiul web local. În acest context, se evidenţiază prezenţa înaltă în spaţiul web a instituţiilor pieţei virtuale (100% din instituţiile studiate), instituţiilor medicale (78%) şi a instituţiilor guvernamentale (61%). Cel mai prost la acest capitol stau instituţiile mass-media, înregistrând o pondere de 21%.

În proporţie de 85% (sau ca număr 291) din siturile accesibile la momentul efectuării studiului prezintă informaţia în limba română şi în alte versiuni lingvistice. Acest indice este mai mic în cazul instituţiilor pieţei virtuale (63%) şi a instituţiilor mass-media (72%). Din totalul siturilor accesibile, puţin mai mult de jumătate (53%) oferă informaţia exclusiv în limba de stat, iar siturile ce oferă conţinutul simultan în 3 limbi (română, rusă şi engleză) au o pondere de 20% (cel mai bine se prezintă la acest capitol instituţiile educaţionale şi instituţiile pieţei virtuale).

[modifică] Referinţe

[modifică] Bibliografie

1. Soros.md: Proiect pentru „Strategia de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale (2007 – 2010)” (.doc)
2. Artur Corghencea: en Dominaţia mass mediei române şi ruse: Un avantaj care aduce dezavantaje, publicat la 2 martie 2004.
3. Prezenţa şi conţinutul site-urilor Web în Republica Moldova, publicat de Ministerul Dezvoltării Informaţionale pentru programul „Edificarea Guvernării Electronice în Moldova” (sub egida PNUD Moldova) în 2005.

[modifică] Miscelanee

• Listă de canale de televiziune în limba română

[modifică] Legături externe

• Consiliul Coordonator al Audiovizualului
• FrocuSat - Posturi moldoveneşti