Nichifor Blemmydes

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nichifor Blemmydes (sau Vlemide), s-a născut la Constantinopol în 1197, a murit în 1272. Filosof bizantin. Refugiat în Asia Mică, după căderea Constantinopolului sub latini, peregrinează dintr-un oraş într-altul pentru a învăţa retorica, logica, filosofia, ştiinţele naturii, medicina, matematicile, fizica, astronomia. Stabilit în cele din urmă la o mănăstire, întemeiază o şcoală şi devine profesor de filosofie.

[modifică] Viaţa

S-a născut în Constantinopol, ca al doilea fiu al unui medic. După căderea Constantinopolului sub latini (1204), a emigrat în Asia Mică, unde a beneficiat de o educaţie aleasă la Prusa, Niceea, Smirna. După ce devine cleric se implică activ în controversele teologice dintre Biserica Răsăritului şi cea a Romei, asupra purcederii Sfântului Duh. A scris pe această temă lucrări în care s-a situat de partea catolicilor.

A fondat o şcoală unde a avut discipoli importanţi, dintre care se remarcă George Akropolitul (1217-1282), mare logothet, diplomat şi strateg, prezent la conciliul de la Lyon (1274) unde a militat pentru unirea bisericilor.

Un alt discipol celebru al lui Blemmydes a fost cârmuitorul niceean Teodor al II-lea Lascaris, despot luminat care a încurajat ştiinţele şi artele, a organizat învăţământul şi chiar a scris un tratat filosofic, Κοσμικη δηλωσις (Explicare a cosmosului).

Spre bătrâneţe a devenit călugăr şi s-a retras la mănăstirea construită de el însuşi, în Efes.

[modifică] Opera

Blemmydes s-a preocupat de problema universaliilor, încercând să concilieze realismul şi nominalismul, spunând că speciile şi genurile rezidă în gândirea lui Dumnezeu înainte de a lua fiinţă pe pământ. Mai scrie un catehism (Andrias basilikos) în care realizează portretul suveranului ideal, regele-filosof, care trebuie să fie Dumnezeu pe pământ.

Scrie autobiografii, tratate teologice, de istorie şi geografie (Istoria pământului, Geografia generală), lucrări de filosofie ca: Fizica prescurtată, Logica în rezumat. Studiază volumul pământului, afirmă sfericitatea acestuia, dovedind şi serioase cunoştinţe de optică.

Listă a operelor sale semnificative:

• Autobiographia
• Epistula universalior.
• Epitome logica.
• Epitome physica.
• Expositio in Psalmos.
• De processione Spiritus Sancti.
• De regia pellice templo ejecta
• De regis oficiis .
• Laudatio Sancti Ioanni Evangelistae.
• Orationes de vitae fine.
• Regia statua.
• Sermo ad monachos suos