Nichifor Gregoras

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nichifor Gregoras (greacă Νικηφόρος Γρηγοράς) (1295-1360), istoric bizantin, învăţat şi polemist.

[modifică] Viaţa

S-a născut la Heraclea din Pont. La o vârstă fragedă s-a aşezat în Constantinopol, unde a dobândit o însemnată reputaţie de om învăţat. Astfel a intrat în atenţia împăratului Andronic al II-lea Paleologul, care l-a numit Chartophylax (arhivar).

În 1326 a propus anumite reforme în calendar, pe care împăratul le-a refuzat, dar pe care două sute de ani mai târziu le-a introdus Papa Gigore al XIII-lea.

După detronarea împăratullui Andronic (1328) de către nepotul acestuia, Andronic al III-lea Paleologul, Nichifor Gregoras s-a retras din viaţa publică. Atacat de Varlaam Calabrezul, l-a înfruntat cu succes, ceea ce i-a sporit reputaţia şi a început să fie căutat de un număr mare de ucenici.

După moartea fostului împărat, căruia i-a rămas loial până la sfârşit, Gregoras a câştigat şi favorurile lui Andronic al III-lea Paleologul, care l-a desemnat să conducă negocierile de unire a bisericilor cu Papa Ioan al XXII-lea, în 1333.

A luat parte activ şi în controversa isihastă, în cadrul căreia s-a opus lui Grigore Palama. Dar după ce doctrina lui Palama a fost recunoscută de către Sinodul din 1351, Gregoras a fost închis într-o mănăstire timp de doi ani. Nu se ştie nimic despre circumstanţele în care a murit.

[modifică] Opera

Lucrarea sa majoră este Istoria romană, în 37 de cărţi, care subîntinde intervalul 1204-1359 şi care suplimentează dar şi continuă cronografiile lui George Pacymeres şi Ioan Cantacuzino.

Alte lucrări semnificative

Istoria disputei cu Palamas
Biografii
Oraţii funerare
Comentarii la Odiseea
Comentarii la cartea despre vise a lui Synesius
Tratat despre ortografie
Phlorentius sau Despre înţelepciune, un dialog filosofic
Tratate astronimice, despre data Paştelui.
Corespondenţă.

Ediţii:

L. Schopen şi I. Bekker, Corpus senitorum hist. Byz, cu biografie şi listă de opere alcătuită de J. Boivin (1829-1855);
J. P. Migne, Patrologia Graeca, cxlviii., cxlix.
Karl Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Litteratur (1897).