Paris (mitologie)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paris (greacă: Πάρις, cunoscut şi sub numele de Alexandru - c.f. . Alaksandus din Wilusa) este personaj mitologic, cel mai mic dintre fiii regelui troian Priam şi al Hecubei.
Cuprins |
[modifică] Copilăria lui Paris
Înainte de naşterea sa, Hecuba visase că viitorul ei copil va atrage pieirea Troiei. Când Paris vine pe lume, Priam porunci slujitorului său Agelaos să-l ucidă. Păstorul nefiind în stare să ridice arma asupra unui copilaş, l-a părăsit într-un desiş pe muntele Ida, sperând ca astfel va pieri; dar fiul lui Priam fu găsit şi alăptat de o ursoacă. Reîntorcându-se peste cinci zile, Agelaos, plin de uimire, găseşte copilul încă în viaţă şi-l ia cu el acasă, crescându-l ca şi cum ar fi fost fiul său. El îi dădu numele de Paris. Acesta trăi printre păstori şi deveni un tânăr nespus de frumos şi inteligent, aceste lucruri trădând sângele său nobil. Încă copil fiind, el scăpa nu numai turmele dar şi pe tovarăşii săi încolţiţi de fiare sălbatice sau tâlhari. Prin puterea şi vitejia lui, ajunse atât de vestit în rândurile poporului încât i se dădu numele de Alexandru (adică învingătorul, protectorul).
[modifică] Judecata lui Paris
La nunta lui Thetis cu Peleus (care au devenit părinţii lui Ahile) au fost poftiţi toţi zeii Olimpului, cu excepţia unei singure fiinţe, Eris - zeiţa discordiei. Aceasta, ca să se răzbune pe zei a aruncat un măr de aur pe care inscripţionase un singur cuvânt Kallistei - Celei mai frumoase. Muritorul Paris a fost ales de zei să hotărască care dintre cele trei zeiţe: Athena, Hera şi Afrodita merită mărul. Fiecare dintre zeiţe căuta să-l înduplece să-i dea ei mărul, făgăduindu-i o mare răsplată; astfel, Hera îi promise domnia peste Asia întreagă, zeiţa Athena - slavă şi biruinţă în războaie, iar Afrodita îi făgădui să-i dea de soţie pe cea mai frumoasă dintre muritoare, pe Elena, fiica lui Zeus şi a Ledei. Paris nu stătu mult pe gânduri şi-i dădu mărul Afroditei.
O singura problemă însă, frumoasa Elena era soţia regelui spartan Menelaos. Acest lucru nu l-a împiedicat pe Paris s-o răpească (în conformitate cu unele relatări, Elena din dragoste pentru Paris şi-a părăsit soţul, casa şi fiica (Hermione) plecând în taină cu acesta la Troia). Acest fapt a constituit motivul izbucnirii războiului troian.
[modifică] Paris şi războiul troian
Portretul lui Paris în Iliada lui Homer este cel al unui laş; în duelul dintre el şi Menelaos, fiindu-i teamă de moarte, se ascunde printre prietenii lui. Este dur dojenit pentru laşitatea sa de către fratele său Hector. Singura sa victimă va fi Ahile, ucis cu ajutorul unei săgeţi otrăvite. În cele din urmă, Paris cade lovit de o săgeată otrăvită a lui Philoctetes; murind, imploră ajutorul fostei sale soţii, Nimfa Oinone, părăsită de el pentru Elena. Oinone refuză să-l ajute pe Paris, apoi se sinucide.
[modifică] Bibliografie
"Mitologie Generală" - Victor Kernbach, 1989 - pag.459
"Legendele şi Miturile Greciei Antice" - N.A.Kun, ed. Cultură Generală - pag. 296-297-332
