Partidul Naţional Creştin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Partidul Naţional Creştin a fost un partid de extremă-dreapta în România interbelică.
Cuprins |
[modifică] Crearea Partidului Naţional Creştin
Partidul Naţional Creştin a fost creat la Iaşi prin fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Apărării Naţional Creştine (A.C.Cuza) şi Partidului Naţional Agrar (Octavian Goga). Preşedinte suprem a fost A.C.Cuza, iar preşedinte Octavian Goga.[1]
[modifică] Partidul Naţional Român la guvernarea României
Octavian Goga a condus între 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 un guvern minoritar format din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (locul 4 la alegerile din 20 decembrie 1937 cu 281.167 voturi, adică 9,5% şi 39 de mandate[2]), ai grupării naţional ţărăniste de centru conduse de Armand Călinescu şi personalităţi apropiate regelui Carol al II-lea.[3] Partidul a fost înlăturat de la guvernare de către rege, odată cu instituirea dictaturii carliste, motivată de suveran prin tentativele de coalizare a extremei drepte din România[4].
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie:
- Pop, Gheorghe T. - Caracterul antinaţional şi antipopular al activităţii Partidului Naţional Creştin, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978
