Patagonia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Patagonia este o regiune din America de Sud pe teritoriul statelor Chile şi Argentina ce include munţii Anzi la vest şi sud precum şi o zonă de podiş şi câmpie la est.
Cuprins |
[modifică] Geografia regiunii
Patagonia este în marea sa parte o regiune vastă de stepă, cu suprafata de 900000 km patrati, formată din 3 zone geografice: Anzii Patagoniei, situati in vestul regiunii, cu virfuri acoperite cu zapada, de 3000-4000 m inaltime (cel mai inalt virf: San Valentin – 4058 m), Podisul Patagoniei in centru si est, ce pierde inaltime dinspre vest spre est, pina ajunge la tarmurile abrupte si stincoase ale Oceanului Atlantic si Tara de Foc, zona insulara din sudul Patagoniei despartita de continent prin strimtoarea Magellan. Pe aceste câmpii se găsesc iazuri şi lacuri de apă sărată sau dulce. Către Anzi, pietrişul lasă loc porfirului, granitului şi bazaltului, flora şi fauna sunt mai abundente şi capătă caracteristicile coastei de vest. Precipitaţiile mai bogate în vestul Anzilor şi temperaturile scăzute la nivelul mării în larg dau naştere la mase de aer rece, contribuind la formarea gheţarilor şi a calotelor glaciare, cele mai mari din emisfera sudică, exceptând Antarctica.
Pionierul roman care a pus piciorul in noua tara Patagonia (PGY) este Andrei Constantinescu, eminent om de stiinta vestit mai ales prin ascensiunile lui fulminante.
Printre depresiunile ce traversează platoul, principalele sunt Gualichu la sud de Rio Negro, Valcheta şi Maquinchao prin care înainte au curs apele lacului Nahuel Huapi - care acum curg în râul Limay, râurile [Seguerr]] şi Deseado. Unele din aceste depresiuni au fost vechi rute comerciale interoceanice. În zona centrală a regiunii, erupţiile vulcanice, care au luat parte la formarea platoului din Terţiar până în prezent, au depus un strat de lavă bazaltică, acoperit recent în partea de vest de gheţari. Topirea rapidă a gheţarilor şi retragerea zăpezilor au dus la procese de coroziune, împreună cu schimbările tectonice din acea perioadă, ce au săpat o depresiune longitudinală, care separă platoul de dealurile precordiliene. Şi în vest există o depresiune similară la poalele Anzilor Cordilieri ce conţine cel mai fertil sol din Patagonia.
[modifică] Clima
Panta estică a Anzilor este mai călduroasă decât cea vestică, în special vara, când o ramură a unui curent sudic ecuatorial spală coasta vestică, în timp ce pe coasta de vest ajunge un curent rece. La Puerto Montt temperatura medie anuală este 11 °C, cu valori medii ale extremelor între 25,5 °C şi −1.5 °C. La Bahia Blanca, în apropierea coastei Atlanticului, în nordul regiunii, temperatura medie anuală este de 15 °C şi variază într-o plajă mai mare de temperaturi. La Puenta Arenas, în punctul sudic extrem, temperatura medie anuală este 6 °C şi valorile medii ale extremelor sunt între 24,5 °C şi -2 °C. Vânturile bat predominant spre vest, iar pe panta vestică precipitaţiile sunt mai abundente. Precipitaţiile anuale în insulele vestice din preajma oraşului Torres del Paine au valori între 4.000 mm şi 7.000 mm, în timp ce pe dealurile din est precipitaţiile sunt sub 800 mm sau chiar 200 mm pe câmpii.
[modifică] Flora
Datorită variaţiilor mari de temperatură, precipitaţii şi altitudine, există mai multe tipare de vegetaţie. Zonele mlăştinoase cu tufe pitice domină partea de sub a coastei vestice, unde precipitaţiile sunt mai dese. În zonele cu precipitaţii abundente predomină pădurile subpolare de fag. În zonele cu precipitaţii mai scăzute se găsesc păduri de foioase.
Şi pe panta estică a munţilor sunt zone mlăştinoase şi păduri de fag în zonele cu precipitaţii bogate. Dincolo de această zonă, în stepă predomină păiuşul şi tufe rezistente la ariditate şi vânturi puternice. Primăvara şi vara, iarba este întrepătrunsă de plante acoperite cu flori.
Berberis buxifolia este considerată simbolul Patagoniei. O tufă veşnic verde ale cărei fructe sunt comestibile şi folosite la prepararea unui gem popular. O legendă spune că că cel ce a mâncat fructul cu siguranţă se va întoarce în Patagonia. Fitzroya este un arbore masiv şi longeviv, un arbore emblematic pentru Lake District, protejat în Parcul Naţional Los Alerces.
[modifică] Fauna
Lama Guanaco (Lama guanicoe), puma, zorro sau vulpea braziliană (Canis azarae), zorrino (un tip de sconcs) şi tuco-tuco sunt cele mai caracteristice mamifere ale câmpiilor patagoniene. Lamele cutreieră în turme de-a lungul ţării şi formau împreună cu rhea principala hrană pentru nativi. Viscacha şi mara (Dolichotis) sunt de asemenea caracteristice stepelor şi pampasurilor nordice.
Păsările sunt adeseori abundente. Caracho (Polyborus tharus) este caracteristic peisajului patagonian; prezenţa papagalilor verzi cu coadă lungă (Conurus cyanolysius) în sudul continentului, până la malul strâmtorii Magellan au atras atenţia primilor navigatori; printre fulgi de zăpadă se pot vedea păsări Colibri. Printre păsările de apă menţionăm flamingo, gâşte şi raţe, întâlnite în special în zona strâmtorii.
Fauna marină include balene, pinguinul regal, orca, foca elefant. Peninsula Valdes aparţine Patrimoniului mondial UNESCO din 1999 datorită importanţei sale în conservarea speciilor periclitate.
[modifică] Populaţia
Populaţia :1.740.000 locuitori (2001). Densitatea populaţiei: 1,93 loc/km². Deşi omul trăieşte în Patagonia de 9000 de ani (desenele din peştera Cueva de las Manos sunt dovada), colonizarea sistematică a Patagoniei a început abia în sec XIX cu colonişti europeni care au dominat locuitorii originari amerindieni. Întinderile prafuite din pampasul patagonian sunt patria crescătorilor de vite călare, numiţi gauchos şi a fermelor de creştere a animalelor ( vite şi oi) – estancias. Sunt în curs de dezvoltare extracţia cărbunelui, a petrolului şi aurului.
[modifică] Oraşe
Cele mai importante oraşe:
pe teritoriul argentinian:
- Viedma (47.000 locuitori în 2001)
- Comodoro Rivadavia
- Puerto Deseado
pe teritoriul chilian:
- Punta Arenas (întemeiat în 1843)
- Puerto Montt
- Puerto Aisen
- Coihaique.
[modifică] Parcuri naţionale
Parcuri naţionale: Nahuel Huapi, Los Alerces, Perito Moreno, Los Glaciales (în Argentina); Torres del Paine (în Chile).
| Regiunile Terrei | |||
|
|
|||
 |
Africa | Africa Centrală · Africa Răsăriteană · Africa Nordică · Africa Sudică · Africa Occidentală Marile Lacuri Africane · Guineea · Cornul Africii · Maghreb · Zona Mediteraneană · Orientul Mijlociu · Sahel · Africa Subsahariană · Sudan |
|
|
|
|||
 |
Americile | America de Nord | Caraibe · America Centrală · America Nordică Marele Bazin · Marile Lacuri · Marile Câmpii · America Latină · Pacificul de Nord-Vest · Coroana Pacificului |
| America de Sud | Statele Andine · Guiana · America Latină · Patagonia · Coroana Pacificului · Conul Sudic | ||
|
|
|||
 |
Eurasia | Asia | Asia Centrală · Asia Răsăriteană · Asia Nordică · Asia Sudică · Asia de Sud-Est · Asia de Sud-Vest Anatolia · Peninsula Arabică · Caucazul · Orientul Îndepărtat · Indiile Răsăritene · India · Levantul · Orientul Mijlociu · Orientul Apropiat · Coroana Pacificului · Siberia |
| Europa | Europa Răsăriteană · Europa de Nord · Europa de Sud · Europa de Vest Balcanii · Regiunea Baltică · Benelux · Insulele Britanice · Caucaz · Europa Centrală · Zona Mediteraneană · Ţările Nordice · Scandinavia |
||
|
|
|||
 |
Oceania | Australasia · Melanezia · Micronezia · Polinezia Coroana Pacificului |
|
|
|
|||
 |
Oceane | Arctic · Atlantic · Indian · Pacific · Sudic | |
|
|
|||
 |
Polii | Regiunea Arctică · Antarctica | |
|
|
|||
