Peter Neagoe
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Peter Neagoe (n. 7 noiembrie 1881, Odorhei, lângă Sibiu - d. 28 octombrie 1960, Kingston, New York) a fost un scriitor român. După cursurile primare şi secundare din oraşul natal vine la Bucureşti, unde în 1900 se înscrie la Şcoala de Belle-Arte, fiind coleg cu Brâncuşi. Frecventează, în paralel, şi cursurile de filosofie şi drept la Universitate. Emigrează în America şi ajunge la New York în anul 1906, unde ocupă diferite slujbe şi îşi continuă studiile artistice la Academia Naţională şi în cadrul Asociaţiei Studenţilor de Artă. După primul război mondial revine în Europa, stabilindu-se la Paris, unde îşi reia activitatea scriitoricească. Îi cunoaşte personal pe James Joyce, Ezra Pound, Gertrude Stein. Întră în contact cu grupările dadaiste şi suprarealiste. Îl reîntâlneşte pe Brâncuşi, căruia îi dedică volumul Sfântul din Montparnesse (1965). În 1933 se reîntoarce în Statele Unite, publicând în următorii trei ani două romane şi un volum de povestiri cu subiecte din realitatea românească transilvăneană. Invitat al Societăţii Scriitorilor Români, din aprilie 1937 vizitează România. În timpul războiului scrie tot mai puţin, revenind în literatură cu A Time to Keep <=> Timp de neuitat, la New York, 1949.
[modifică] Opera
- Storm <=> Viscol (1932)
- Easter Sun <=> Soare de Paşti (1934)
- There is My Heart <=> Iată inima mea (1935)
- Winning a Wife <=> Cucerirea unei soţii (1936)
- A Time to Keep <=> Timp de neuitat (1949)
- No Time for Tears <=> Lacrimi inutile (1959)
- Sfântul din Montparnasse (1965)
[modifică] Aprecieri critice
- Mircea Anghelescu: „Eliberată de rigoarea construcţiei convergente şi de tirania unor personaje puternice, dar incifrate, refractate oricărei confesiuni, cum sunt cele ale primelor sale două romane, «Timp de neuitat» este o carte fermecătoare prin coloritul exuberant al scenelor din copilăria autorului, extraordinar de vii după mai bine de jumătate de secol în memoria sa, prin intuiţia justă a caracterelor, atât de diverse şi de compoziţie sub aparenţe mereu înşelătoare pentru un străin.“
- Ioan A. Popa: „Apartenenţa lui P. Neagoe la literatura română a Transilvaniei prezintă unele note specifice, fără îndoială un rezultat al climatului literar în care s-a format: el nu ocoleşte conflictele dintre personaje, oferindu-se adâncime sufletească; îşi prezintă eroii prin dialog viu, posedă un simţ acut al determinării locului şi o precizie a stilului pe care a învăţat-o de la un Joyce, un Proust sau un Hemingway.“
