Polirom
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Editura Polirom s-a „născut” în februarie 1995 la Iaşi şi este cea mai mare editură din România, avînd în prezent o producţie susţinută de cinci tipografii din toată ţara. Investiţia de 125.000 de dolari a ajuns peste 10 ani să însemne o cifră de afaceri de peste 4,5 milioane de dolari, după ce din 2004 editura a ocupat locul I în clasamentul firmelor din industria editorială.
Traseul început în 1995, cu Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale a lui Adrian Marino, se concretizează acum în 35 de domenii editoriale şi peste 55 de serii şi colecţii. În primul an au apărut 15 titluri şi s-a ajuns la peste 2300 prin respectarea unei strategii de marketing foarte stricte: o politică de preţuri moderată, echilibru între titlurile de prestigiu şi cele de succes, un program editorial foarte serios, reinvestiţia constantă. Fiind iniţial „o mică editură de provincie”, Polirom-ul a luptat pentru a se impune pe piaţa naţională şi a ales pentru aceasta legăturile permanente cu celelalte mari centre culturale din ţară, Timişoara şi Cluj mai ales, pentru a atrage autori şi colaboratori competenţi. S-au adăugat creativitatea şi conştientizarea faptului că o editură trebuie să şi vîndă, nu doar să producă volume de calitate.
[modifică] Colecţii
Comparativ cu celelalte edituri din ţară, Polirom a ales să ducă şi o politică editorială de nişă, oferind titluri chiar şi în domenii fără vînzări mari, precum comunicarea, literatura română contemporană sau studiile de gen. În acelaşi timp, Polirom este editura care a mizat cel mai mult pe literatura românească tînără. Colecţia Ego. Proză, coordonată de Lucian Dan Teodorovici, găzduieşte debuturile editoriale ale unor scriitori precum Cecilia Ştefănescu, Maria Manolescu, Antoaneta Zaharia, Cora Flavian, dar şi cărţile deja consacratei „generaţii 2000”: Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici, Sorin Stoica, Paul Cernat, T.O. Bobe, Ionuţ Chiva, Adrian Şchiop, Radu Pavel Gheo.
Colecţia Plural a editurii, pornită din 1995, a fost mulţi ani şi marca sa. O colecţie interdisciplinară care şi-a propus şi a reuşit să devină o bibliografie selectivă pentru multe domenii ale cunoaşterii: antropologie, filosofie, religie, politologie, dar şi pentru orice categorie de cititori.
Colecţia de Limbi străine, coordonată de Ema Stoleriu, cuprinde ghiduri şi manuale de conversaţie, cursuri practice însoţite de CD, dicţionare şi compendii gramaticale menite să fie instrumente de lucru utile pentru cei care doresc să înveţe şi să aprofundeze o limbă straină, de la nivelul începător pînă la cel mai avansat.
Tot Polirom-ul satisface o bună parte a cererii crescînde a pieţii faţă de traducerile din literatura universală. Colecţia Biblioteca Polirom, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, include traduceri din clasicii universali, ai modernităţii, proza secolelor XX şi XXI. Editura mai promovează în premieră pentru România: o colecţie numită Biblioteca Ioan Petru Culianu, care va conţine toate scrierile ilustrului om de ştiinţă român, Ideea europeană, A treia Europă, Studii media sau Studii de gen, dar şi Chic, prima colecţie de chicklit din România sau Ego. Grafii, colecţie care găzduieşte cele mai interesante autobiografii româneşti sau străine.
Cele mai căutate domenii sînt Literatură, Psihologie, Pedagogie, Limbi străine sau Informatică şi Calculatoare. Campanii precum „Votează literatura tînără”, premiul anual pentru debut „Ioan Petru Culianu” sau relansarea editurii Cartea Românească au propulsat editura în topul instituţiilor de cultură din România. Tot editura ieşeană editează din 13 noiembrie 2004 săptămînalul Suplimentul de cultură, care se distribuie gratuit împreună cu Ziarul de Iaşi şi Gazeta de Sud.
Printr-un program editorial care reuşeşte să satisfacă cititori din întreaga ţară, la opt cărţi vîndute în România, una este editată de Polirom.
