Râul Teleajen
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
---|---|---|---|---|---|
Codul Râului | |||||
Date geografice | |||||
Zonă de izvorâre | Munţii Ciucaş: Izvorul Sfântului Ion | ||||
Cotă la izvor | m.d.M. | ||||
Emisar | Prahova | ||||
Cotă la vărsare | |||||
Punct de vărsare | |||||
Diferenţă de altitudine | m. | ||||
Date hidrologice | |||||
Bazin de recepţie | km². | ||||
Lungimea cursului de apă | 113 km. | ||||
Debit mediu | m³/s. | ||||
Debit maxim înregistrat | m³/s. | ||||
Debit minim înregistrat | m³/s. | ||||
Date generale | |||||
traversate | |||||
Localizare | Judeţul Prahova, România | ||||
Afluenţi | Telejenel, Văleanca, Crasna, Bughea | ||||
Afluenţi de stânga | |||||
Afluenţi de dreapta | |||||
Principalele localităţi traversate | Vălenii de Munte | ||||
Principalele baraje | Măneciu | ||||
Principalele porturi | |||||
Principalele poduri | |||||
Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
editează acest cadru |
Teleajenul izvorăşte din Masivul Ciucaş (în culoarul superior se numeşte "Pârâul Berii"). Străbate 113 km până la vărsarea în râul Prahova. În depresiunea Cheia primeşte ca afluent pârâul Tâmpa, apoi, la ieşirea din munţi, un afluent mai important, pârâul Telejenel. La confluenţă, în nordul comunei Măneciu, se află cel mai mare baraj din Romania construit în întregime cu materiale locale.
Numele Teleajen are o origine îndepărtată, însemnând "vale cu drum de care te legi". Încă din vremea romanilor, "drumul de la Teleajen" străbătea munţii, pornind din Transilvania pe Valea Buzăului superior, urcând în Poiana Fetii şi coborând pe lângă Telejenel.
Valea Teleajenului s-a pastrat ca important drum comercial între Muntenia şi Transilvania, astfel încât au apărut şi s-au dezvoltat localităţi ca Vălenii de Munte şi Ploieşti.
Mihai Viteazul, pornind din Ploieşti, a trecut cu oastea Carpaţii pe Valea Teleajenului şi pasul Buzăului în octombrie 1599. De atunci s-au păstrat nume de locuri ca "Stânca lui Mihai" de lângă Cheia, sau "Masa lui Mihai Viteazu" de langă Tabla Buţii.