Munţii Carpaţi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Carpaţii cuprinşi între bazinul Vienei şi defileul Dunării formează un arc cu o lungime de 1500 km în Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina şi România.
Numele provine de la tribul dacic al Carpilor, care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră.
Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful Gerlachovsky, 2655 m, în Slovacia, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpaţilor este continentală, precipitaţiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureşul, Oltul ş.a.
Cuprins |
[modifică] Carpaţii româneşti
Carpaţii româneşti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcţia generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate şi structură. Rezistenţa Platformei Ruse le-a impus Carpaţilor la formare o direcţie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcţie modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Altitudinea medie a Carpaţilor este de circa 1.000 m, înălţimile maxime depăşind rar 2500 m (în Bucegi, Munţii Făgăraşului, Parângului, Retezatului, Rodnei). În Carpaţii Occidentali, înălţimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munţii Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lăţimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munţii Rodnei) şi 70 km (în Munţii Parângului).
Carpaţii sunt caracterizaţi prin prezenţa unor numeroase depresiuni intramontane şi văi transversale, totale sau parţiale (Dunăre, Jiu, Olt, Bistriţa, Mureş, Crişul Repede etc.)
Potrivit deosebirilor geomorfologice şi geologice, lanţul carpatic românesc se împarte în trei mari unităţi morfotectonice:
- Carpaţii Orientali - cu 3 grupe mai mari şi 40 de grupe montane, care sunt distincte morfologic, geofizic şi geografic:
- Carpaţii Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 23 de grupe montane, ce sunt distincte morfologic, geofizic şi geografic:
- Carpaţii Occidentali - cu 3 grupe mai mari, împărţite la rândul lor în 18 grupe montane distincte morfologic, geofizic şi geografic:
[modifică] Diviziunile munţilor Carpaţi
Acesta sunt subdiviziunile munţilor Carpaţi (în sens orar, de la vest, numerele se referă la hartă):
[modifică] Carpaţii Vestici
- 1 Carpaţii Vestici Exteriori:
- Carpaţii austrieci ai Moraviei de Sud
- Capaţii Moraviei Centrale
- Carpaţii Moraviei slovace
- Piemontul Vest-Beskidian
- Beskizii de Vest
- Beskizii Centrali
- Beskizii Estici
- Zona Podhale-Magura
- 2 Carpaţii Vestici Interiori:
- Munţii Metaliferi Slovaci
- Regiunea Fatra-Tatra
- Munşii Medii Slovaci
- Depresiunea Lučenec-Košice
- Regiunea Mátra-Slanec
[modifică] Carpaţii Sud-Estici
- Carpaţii Estici:
- 3 Carpaţii Estici Exteriori:
- Piemontul Central Beskidian
- Beskizii Joşi
- Beskizii Estici
- Carpaţii Moldo-Transilvani
- Subcarpaţii Estici
- 4 Carpaţii Estici Interiori:
- Regiunea Vihorlat-Gutin
- Munţii Bistriţei
- Munţii Călimani-Harghita
- Depresiunea Giurgeu-Braşov
- Masivul Rakhiv şi Munţii Maramureşului
- Depresiunea Maramureş
- Munţii Rodnei
- 5 Carpaţii Sudici sau Carpaţii Meridionali (cunoscuţi şi sub denumirea de Alpii transilvăneni):
- 6 Carpaţii Occidentali Români:
- Munţii Apuseni
- Munţii Poiana Ruscă (uneori considerat drept parte a Carpaţilor Sudici)
- Munţii Banatului (uneori considerat drept parte a Carpaţilor Sudici)
- 7 Platoul Transilvan (Uneori neconsiderat a fi parte a Carpaţilor):
- Podişul Transilvaniei
- Depresiunea Mureş-Turda
- Depresiunea Făgăraş
- Depresiunea Sibiu
- 8 Carpaţii Sârbi (uneori considerat drept parte a carpaţilor Sudici, sau neconsiderat a face parte din Carpaţi)
- Depresiunea Carpatică Exterioară (înconjoară Munţii Carpaţi şi în mod normal sunt consideraţi parte a grupurilor muntoase la care aderă)
[modifică] Delimitări
Graniţa geologică dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici se află aproximativ pe linia (sud-nord) dintre oraşele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În sistemele vechi delimitarea era mai la este – de-a lungul liniei râurilor San şi Osława (Polonia) – oraşul slovac Snina – râul ucrainean Tur'ia. Biologii definesc graniţa şi mai la est.
Graniţa dintre Carpaţii Estici şi cei Sudici se află pe trecătoarea Predeal şi Valea Prahovei.
Ucrainienii uneori definesc drept "Carpaţii Estici" doar Carpaţii Ucrainieni, adică în mare partea aflată pe teritoriul Ucrainei (la nord de pasul Prislop), iar românii definesc uneori drept "Carpaţii Estici" doar cealaltă parte, aflată pe teritoriul României (de la graniţa cu Ucraina, sau de la pasul Prislop spre sud).
[modifică] Vezi şi
- Lista munţilor din România
- Lista grupelor muntoase din Carpaţii Orientali
- Lista grupelor muntoase din Carpaţii Meridionali
- Lista grupelor muntoase din Carpaţii Occidentali
- Munţii Dobrogei
[modifică] Legături externe
Carpaţii României:
- Vestici Interiori · Vestici Exteriori · Nord-Estici Interiori · Nord-Estici Exteriori · Estici Interiori · Estici Exteriori · Alpii Transilvani · Munţii Apuseni · Sud-Vestici · Podişul Transilvaniei · Carpaţii Serbiei
