Renaştere
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Renaştere
Această noţiune se foloseşte în două sensuri:
- renaştere (substantiv comun), naştere din nou, folosit adesea ca metaforă: primăvara are loc o renaştere a naturii.
- Renaşterea (substantiv propriu articulat, scris cu majusculă), prin care se defineşte epoca de înnoire socială şi culturală, ce a avut loc în Europa la sfârşitul Evului Mediu (începând aprox. cu anul 1500) prin redescoperirea antichităţii clasice.
Vezi: Renaşterea