Sebiş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | România | ||||
| Judeţ | Arad | ||||
| Atestare documentară | 1542, ca oraş din 1968 | ||||
| Populaţie (2002) | 6.924 | ||||
| Suprafaţă | 65,94 km² | ||||
| Densitatea populaţiei | 105 loc./km² | ||||
| Altitudine | m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane |
{{{componenţă}}} | ||||
| Primar | Petru Gheorghe Feieş, PRM | ||||
| Sit web | ro Primăria Sebiş | ||||
 |
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Sebiş]] | |||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||
Sebiş, alternativ Şebiş, (în maghiară Sebiş, colocvial Sebes) este un oraş în judeţul Arad, Transilvania, România. Are o populaţie de 6.310 locuitori. Este situat pe cursul mijlociu al Crişului Alb, în depresiunea Zarandului, între munţii Zarandului şi Codru-Moma.
Este atestat documentar din anul 1542, deci relativ târziu faţă de alte localităţi din zonă: Bocsig, Ineu, Hălmagiu, Bârsa, Buteni etc, unele atestate încă din sec. al XIII-lea. A făcut parte din comitatul Zarandului. Când acesta este împărţit în două, partea sa estică rămânând în componenţa Principatului Transilvaniei, Sebişul, arondat fiind părţii vestice a comitatului, este înglobat teritoriului numit "Partium", alături de comitatele Aradului, Bihorului şi Sătmarului. Aceste comitate depindeau direct de coroana ungară.
Cuprinde mai multe cartiere: "Satu Vechi", "Satu Nou", "Strâmtura" şi "Prăjeşti". Sate apartinatoare: -Donceni 195 suflete; -Prunişor 639 suflete; -Sălegeni 252 suflete;.
Parohia ortodoxa cu hramul "Sfinţii Arhangheli" este menţionată încă din secolul al XVI-lea. Actuala biserică datează însă, din 1829. De câţiva ani, s-a mai înfiinţat o parohie, în "Satu Nou", cu hramul "Sfânta Treime". Pe lângă cele doua parohii ortodoxe mai există o biserică reformată, una romano-catolică, trei penticostale, una baptistă şi una adventistă. Vechea clădire a primăriei este construită în stilul renaşterii flamande. Clădirea în care la ora actuală funcţionează biblioteca datează din 1814 şi este fostul conac al conţilor Waldstein, originari din Boemia. Este construită în stilul barocului târziu.
