Senioria de Ramla
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Senioria de Ramla sau Rama stat cruciat apărut ca urmare a primei cruciade, sediu al unei episcopii catolice şi important nod de comunicaţii şi comercial în zonă.
Cuprins |
[modifică] Amplasare geo-politică
Senioria Ramla era plasată în zona costală a Palestinei într-o arie de şes, propice agriculturii. Oraşul se situa la răscrucea a două importante drumuri comerciale medievale: via maris, ce şerpuia de-a lungul coastei Mării Mediterane şi drumul ce unea portul Jaffa de Ierusalim. Senioria era, iniţial, direct vasală Regatului de Ierusalim, apoi, din secolul al XIII-lea, după Cruciada a III-a, este arondată sistemului statelor vasale Comitatului de Jaffa. Vecii erau: la nord, Senioria de Mirabel şi Comitatul de Jaffa; la sud şi vest, Senioria de Ibelin şi la est domeniile ce ţineau direct de Regatul de Ierusalim. Ca oraşe principale: Ramla şi Lydda.
[modifică] Istoric
În drumul spre Ierusalim, armatele cruciate cuceresc Lydda, pe care o supun unui infiorător jaf. Aici fac tabără şi hotărăsc costruirea unei biserici. Pornind la drum găsesc oraşul Ramla pustiu căci locuitorii fugiseră speriaţi la zvonul atrocităţilor săvârşite de creştini lăsând totul, inclusiv provizii de alimente şi apă.
După stabilirea Regatului de Ierusalim, Ramla este în continuare sub administrarea Fatimizilor, în ciuda victoriei obţinute de cruciaţi în 1101 împotriva lui Al-Afdal, oraşul fiind inclus în regat abia după luptele din mai 1102 şi victoria lui Baudouin I de Boulogne de la Jaffa. După anexare oraşul este fortificat atribuindui-se pământurile inconjurătoare, organizându-se astfel o seniorie. Ca centru important al zonei Ramla devine reşedinţa Episcopiei de Ramla şi Lydda, în jurul anului 1150 aici fiind construită o impunătoare biserică, model al stilului latin în Palestina cruciadelor.
În 1105, Fatimizii încearcă o ofensivă împotriva împotriva creştinilor, Baudouin I câştigând o bătălie importantă pentru viitorul regatului cruciat.
Primul senior cunoscut este un anume Baudouin, presupus a fi Baudouin de Hestrut, cruciat flamand, însă identificarea lui cu precizie nu poate fi facută. Domeniul şi titlul trec în posesia familiei d'Ibelin prin Helvis de Rama, fiica lui Baudouin, căsătorită în 1220 cu Barisan, seniorul d'Ibelin, la moartea lui Rénier, fratele lui Helvis.
Importanţa strategică şi economică a senioriei atrage imediat atenţia musulmanilor, Ramla fiind printre primele vizate în timpul ofensivei lui Saladin, asediul din noiembrie 1177 fiind respins cu greu de forţele creştine. După lupta de la Hattin teritoriul senioriei este anexat de Mameluci iar Cruciada a III-a nu reuşeşte să-l redea creştinilor în ciuda luptelor grele ce se dau în jurul oraşului.
În 1229, oraşul este recucerit de Jean d'Ibelin, conetabilul Regatului de Ierusalim şi inclus în teritoriul acestuia, fiind atribiut în 1244 lui Jean d'Ibelin, ca urmare a preţuirii serviciilor aduse de Balian d'Ibelin, bailul regatului, ulterior lui Jean d'Ibelin făcândui-se cadou întreg comitatul Jaffa.
În 1260, sultanul mameluc Baibars I, recucereşte definitiv oraşul Ramla, Jean d'Ibelin purtând titlul până la moartea sa în 1266.
[modifică] Seniorii de Ramla
| 1106-1138 | Baudouin de Ramla |
| 1138-1147 | Rénier de Ramla |
| 1148-1151 | Barisan (Balian) d'Ibelin |
| 1151-1170 | Hugues I d'Ibelin |
| 1170-1186 | Hugues al II-lea d'Ibelin |
| 1186-1187 | Thomas d'Ibelin |
| 1187-1229 | cucerit de Mameluci |
| 1229-1244 | inclus în Regatul de Ierusalim |
| 1244-1260 | Jean d'Ibelin |
