Spaţiu euclidian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Spaţiu euclidian

Un spaţiu euclidian este omogen şi izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuţia materiei în spaţiu. Geometria euclidiană a fost larg acceptată drept cadru natural al descrierii proceselor mecanicii clasice, newtoniene.

Mecanica clasică presupune existenţa unui spaţiu euclidian absolut şi a unui timp absolut, ce este independent de structura spaţiului. Deoarece spaţiul euclidian este omogen şi izotrop, nici o poziţie sau orientare nu poate fi privilegiată, deci niciun sistem de coordonate nu poate fi privilegiat. Pentru a măsura scurgerea timpului într-un punct dat putem folosi un fenomen periodic uniform.

Practic, drept unitate de măsură a timpului este aleasă ziua solară medie (durata medie de timp scursă între două treceri consecutive ale Soarelui la meridianul unui punct de pe suprafaţa Pământului). Tradiţional, acest meridian trece prin Greenwich, Anglia. Secunda reprezintă 1/86400 din ziua solară medie.

[modifică] Vezi şi

• Geometrie euclidiană
• Distanţă euclidiană
• Spaţiu Minkowski

---