Tăbliţele de la Tărtăria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins 1 Date generale 2 Critică 2.1 Condiţiile descoperirii 2.2 Datarea pieselor 2.3 Neconcordanţe în înregistrarea şi prezentarea datelor 3 Legături externe 4 Bibliografie

[modifică] Date generale

În Transilvania, în localitatea Tărtăria,judetul Alba, intre Alba Iulia si Orastie (făcând parte din cultura Turdaş asemănătoare cucultura Vinca), cercetătorul clujean Nicolae Vlasa a descoperit trei tăbliţe de lut, dintre care două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci şi diferite obiecte. Cea de-a treia, de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, desprţite prin linii.

Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î. Hr., specialiştii români au luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi. Tăbliţele de la Tărtăria sunt însă mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene, fiind datate din prima jumătate a mileniului IV î.Hr. Astfel, dacă se admite că ele reprezintă intr-adevăr scrieri, Tăbliţele de la Tărtăria sunt cele mai vechi scrieri găsite până-n prezent.

Tăbliţe asemănătoare au fost găsite în colina de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, într-un nivel neolitic, însă acestea corespund mileniului III î.Hr. Tăbliţele de la Karanovo sunt reprezentate de câteva sigilii de lut dintre care unul - rotund, cu diametrul de 6 cm - are gravate semne pictografice şi este împărţit în patru sectoare clar delimitate, la fel ca tăbliţa discoidală de la Tărtăria.

Şi la Gracianiţa, localitate din nord-vestul Bulgariei s-au găsit două platouri de dimensiuni reduse; pe fundul uneia dintre ele se poate recunoaşte reprezentarea schematică a unei fiinţe omeneşti sau divinităţi, iar cel de-al doilea relevă o decoraţie care ar putea fi o formă de scriere apropiată de cea de pe sigiliul de la Karanovo şi de una din tăbliţele de la Tărtăria.

Unii cercetători sau entuziaşti, pe baza celor trei descoperiri mai vechi decât scrierea sumeriană, au ridicat ipoteza că scrierea sub forma pictogramelor a apărut mai întâi în sud-estul Europei şi nu în Mesopotamia, teorie puternic criticată în arheologia mondială. De asemeni există ipoteza că aceste piese ar fi ajuns în Transilvania datorită unor contacte economice sau de altă natură cu Orientul Apropiat deşii datarea tăbliţelor este mai timpurie cu un mileniu faţă de apariţia scrisului în Orient.

[modifică] Critică

[modifică] Condiţiile descoperirii

Nicolae Vlassa nu a fost prezent pe şantierul arheologic de la Tărtăria Gura Luncii în momentul descoperirii tăbliţelor, descoperirea fiind făcută cu puţin înainte de încheierea programului de lucru. De asemenea tratamentul la care au fost supuse piesele nu este menţionat în raportul preliminar de săpătură şi nu există fotografii ale pieselor în momentul descoperirii. De asemenea este cunoscut faptul ca N. Vlassa refuza discuţii asupra acestui lucru cu colegii sau prietenii apropiaţi.

[modifică] Datarea pieselor

Descoperirea tăbliţelor a strârnit curiozitatea cercetatorilor pe plan mondial şi s-a pus problema datarii radiocarbon a pieselor descoperite. Piesele au fost însă introduse dupa descoperire într-un cuptor al laboratorului de restaurare din Cluj şi arse, asfel datarea nu mai poate fi efectuată.

[modifică] Neconcordanţe în înregistrarea şi prezentarea datelor

Articolele scrise de N. Vlassa dupa această descoperire nu prezintă clar situaţia stratigrafica a tăbliţelor şi nu există o reproducere in situ a complexului arheologic în care au fost descoperite tăbliţele. Există o singura fotografie de la o distanţă mare a complexului arheologic în care nu apare nici un fel de material arheologic.

[modifică] Legături externe

• Proiectul Prehistory Knowledge
• Misterul Tărtăria în Ediţia online a Clujeanului

[modifică] Bibliografie

• Falkenstein, A. 1965 Zu den Tafeln aus Tartaria. Germania 43, 269-273
• Haarmann, H. 1990 Writing from Old Europe. The Journal of Indo-European Studies 17
• Lazarovici, Gh., Fl. Drasovean & Z. Maxim 2000 The Eagle - the Bird of death, regeneration resurection amd mesenger of Godds. Archaeological and etnological problems. Tibiscum, 57-68
• Lazarovici, Gh., Fl. Drasovean & Z. Maxim 2000 The eye - symbol, gesture, expresion.Tibiscum, 115-128
• Makkay, J. 1969 The Late Neolithic Tordos Group of Signs. Alba Regia 10, 9-50
• Makkay, J. 1984 Early Stamp Seals in South-East Europe. Budapest
• Masson, E. 1984 L' écriture dans les civilisations danubiennes néolithiques. Kadmos 23, 2, 89-123. Berlin & New York.
• Maxim, Z. 1997 Neo-eneoliticul din Transilvania. Bibliotheca Musei Napocensis 19. Cluj-Napoca
• Milojcic, Vl. 1963 Die Tontafeln von Tartaria (Siebenbürgen), und die Absolute Chronologie des mitteeeuropäoschen Neolithikums.Germania 43, 266-268
• Paul, I. 1990 Mitograma de acum 8 milenii. Atheneum 1, p. 28
• Paul, I. 1995 Vorgeschichtliche untersuchungen in Siebenburgen. Alba Iulia
• Vlassa, N. 1962 --- (Studia UBB 2), 23-30.
• Vlassa, N. 1962 --- (Dacia 7), 485-494;
• Vlassa, N. 1965 --- (Atti UISPP, Roma 1965), 267-269
• Vlassa, N. 1976 Contributii la Problema racordarii Neoliticul Transilvaniei, p. 28-43, fig. 7-8
• Vlassa, N. 1976 Neoliticul Transilvaniei. Studii, articole, note. Bibliotheca Musei Napocensis 3. Cluj-Napoca
• Winn, Sham M. M. 1973 The Sings of the Vinca Culture
• Winn, Sham M. M. 1981 Pre-writing in Southeast Europe: The Sign System of the Vinca culture. BAR