Tărlungeni, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Tărlungeni

[[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Braşov
Atestare
Primar	Kiss Iosif, UDMR, din 2004
Suprafaţă	135,66 km²
Populaţie (2002)	7.413
Densitate	54,65 loc./km²
Amplasare
Sate	Tărlungeni, Cărpiniş, Purcăreni, Zizin
Cod poştal	507220
Sit web	ro [ ]
{{{note}}}

Tărlungeni este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, România. Comuna Tărlungeni este cuprinsă în teritoriul administrativ al judeţului Braşov, fiind amplasată în sud-estul lui şi se învecinează cu teritoriile administrative ale municipiului Braşov, municipiul Săcele şi comunelor Prejmer, Harman, Budila şi Vama Buzăului. Comuna Tărlungeni este situată în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaş, la o distanţă de zece kilometri de Braşov şi este străbătuta de apele pârâurilor Tărlung şi Zizin. Celelalte sate ale comunei sunt: Purcăreni, Cărpiniş Zizin şi Tărlungeni, sat reşedinţă de comună.

Cuprins 1 Istoria localităţi 1.1 Enimente notabile din istoria localităţii 2 Condiţii fizico-geografice 2.1 Tipuri de soluri 2.2 Clima 2.3 Suprafaţa 2.4 Resurse ale subsolului 3 Populaţia 3.1 Evoluţia numerică a populaţiei 3.2 Religie 4 Economia 4.1 Instituţii financiar-bancare 4.2 Construcţii 4.3 Gospodării 4.4 Agroturism 4.5 Comunicaţii 4.6 Electrificare 5 AGRICULTURA 5.1 Surafaţa agricolă 5.2 Zootehnia 5.3 Păşuni şi fânţe 6 INVĂŢĂMÂNTUL 7 SANATATEA 8 CULTURA SI ARTA 9 TARGURI, EXPOZITII 10 OBICEIURI DEOSEBITE, TRADIŢII 11 UNITATI DE MASURA LOCALE 12 RADIO-TV, PRESA 13 CONDITII ECOLOGICE 14 POSIBILITATI DE DEZVOLTARE 15 Criminalitate 16 Vezi şi

[modifică] Istoria localităţi

Despre vechimea comunei Tărlungeni, din documentele cercetate de cine? care? , putem afirma că existenţa comunei datează din secolul al XV-lea. Originea numelui comunei se trage de la râul Tărlung, care se traverseză în partea de vest a comunei. Ca menţiune documentară putem amintii următoarele: în luna Noiembrie ziua 4, anul 1484 s-a încheiat în oraşul Braşov un document în care se arată plângerea comunei Prejmer impotriva comunei Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru solutionarea acestei probleme s-a deplasat la faţa locului chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Braşovului şi în faţa tuturor locuitorilor din Tărlungeni şi Prejmer s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să scurgă şi pe hotarul comunei Tărlungeni pentru adăparea vitelor şi pentru mori, iar restul apei să rămâne în albia veche .

Ca informaţii locale se ştie că denumirea comunei s-ar fi luat după aşezarea populaţiei cu casele la distanţe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung, care s-a numit Târlă lungă şi de aici s-a numit Tărlungeni. O altă afirmaţie primită tot din partea populaţiei ar fi ca originea numelui comunei ar proveni din limba latină /Terra–Longa .

Sub aspect administrativ comuna a apaţinut din secolul Xvlea judeţului Alba de Sus, nedeslipindu-se de domni feudali până în anul 1499, când regele Vladislav, având încurcături băneşti, zălogeşte oraşului Braşov în schimbul unor noi împrumuturi, cele şapte sate Săcelene, din care făcea parte si comuna Tărlungeni, împreuna cu Apaţa si Crisbav şi care aparţineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Braşovului, castelanul Branului, administrează satele zălogite mai departe, încasând dări si dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rakoczi Gyorgy (Gheorghe ) al II lea cedează Braşovului definitiv cetatea Branului cu cele şapte sate Săcelene până în anul 1784 când împăratul Iosif al Iilea desfinţează districtul Braşovului, iar comunele din S-V trec la judetul Făgăraş, iar comunele din restul districtului printre care şi Tărlungeniul, trec la judeţul Trei Scaune, pentru ca şase ani mai târziu ,adică in 1970 sa revina la forma de district Braşov, in care se gasea si comuna Tărlungeni. În anul 1850 districtul Braşov desfiintandu-se, comuna a fost alipita la districtul Sibiu. In anul 1854 comuna Tărlungeni, trece din nou la districtul Braşov, care are o prefectura cu zece preturi, din care una la Sacele. Din anul 1876, comuna apartine de comitatul Braşov care are trei preturi, forma care se mentine pana in anul 1925 se formeaza cinci plasi, plasa Sacele avand sapte comune. Prin legea admnistrativa din 1930, judetul Braşov se imparte in trei plasi, din care una plasa Sacele cu 16 comune, printre care si comuna Tărlungeni. In anul 1932 plasa Sacele se mareste prin desfiintarea plasii Buzăului impartirea nefiind practica, anul următor se desfiinteaza, revenindu-se la forma veche cu 7 comune.

Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de tarani liberi, nefiind nici un nobil feudal in comuna. Satul facea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic1 din 15 noiembrie 1377, oraşului Braşov, cu conditia ca aceste sate sa ajute sa se cladeasca cetatea Branului. In urma acestui document, taranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetatii, fiind obligati sa faca numai serviciul militar.

[modifică] Enimente notabile din istoria localităţii

Din documentele parohiei evanghelice din comuna Tărlungeni, reiese ca in anii 1713, 1714 si 1718 comuna a fost bântuita de ciuma, incendii si inundaţii. In anul 1740 a fost inundaţia ce-a mai mare a râului Tarlung, când strada Rachetilor azi strada Tarlungului, a fost luata de apa , precum si prima cladire a scolii din localitate.In anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit jumate din sat.

In timpul revoluţiei din 1848 au luat parte 126 de tarani in luptele din valea Barsei. Pe teritoriul comunei, in satul Purcăreni, se afla un deal, pe varful caruia au poposit armatele rusesti,muscali in timpul revolutiei din 1848 si de atunci acest deal se numeste “Masa muscalului”. De asemenea locuitorii comunei au participat la cele patru sate ale comunei fiind ridicate monumente in cinstea eroilor cazuti la datorie.

[modifică] Condiţii fizico-geografice

Complexul depresionar al Bârsei, in care este aşezata si aceasta comuna, a fost cândva un fund de mare, care treptat a fost umplut intr-un timp îndelungat, cu aluviuni aduse de apele ce coborau din munţi. Acest fapt a făcut ca in unele parţi, depresiunea Barsei sa capete si un aspect mai neted, de câmpie. Aceasta zona de câmpie se întinde pe o distanţa apreciabila in jurul Carpaţilor de curbura. O parte a acestei câmpii o constituie si câmpia piemontana Săcele in care se încadrează sub aspect geomorfologic si relieful comunei Tărlungeni. In relieful comunei Tărlungeni distingem doua aspecte : în partea sudica a comunei este o zona de contact dintre câmpia piemontana si masa orogenica. Comuna este aşezata tocmai in aceasta arie geografica de legătura, delimitata in mod evident de râul Tarlung. Aceasta zona ce contact dintre câmpie si munte, care nu depaseste 700 m inaltime, este formata din roci care nu rezista prea mult agenţilor externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu cat ne îndepărtam de aceasta zona ,relieful comunei devine mai neted si mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o înclinare uşoara si o altitudine medie de 600 m ( intre 640 m si 520 m), aceasta este a doua forma de relief ce caracterizează geografic comuna Tărlungeni. Câmpia piemontana a comunei Tărlungeni, se întinde pana la limita nordica a acestei comune, înspre Prejmer, Harman si Sampetru. In zona de campie formata din depunerea din depunerea mai multor generaţii din conuri de dejecţie, apa se gaseste la o adâncime foarte mare din cauza straturilor dese de depuneri aluvionare permiabile. In comuna, care este aşezata in zona de contact a câmpiei cu muntele, apa este la o adâncime mai mica.

[modifică] Tipuri de soluri

Solurile existente in trupul comunei Tărlungeni se pot grupa in patru unitati de sol si anume:

• sol brun de pădure-cu textura luto-nisipoasa, cu adâncimea orizontului A de circa 25 cm, Ph 6.30, humus intre 6.20-4.90%,adancimea apei freatice peste 5m.
• sol brun de pădure- slab pozdolit, pseudogleizat, textura luto-nisipoasa, orizontului A de circa 25cm, humus intre 4.07-1.40% apa freatica la peste 5m adâncime, ocupa partea nordica a teritoriului.
• sol brun-galbui- cu textura luto-nisipoasa, orizontul A de 20 cm, humus intre 5.37-1.77 % reacţia slaba acida , Ph-ul fiind 6, cu apa freatica la peste 5m adâncime , ocupa partea superioara a dealului Tărlungeni.
• sol cu schelet de gresii marmoase cu textura lutoasa , orizontul A de 15 cm, ocupând pante mai mari ale teritoriului.

[modifică] Clima

Clima este in general umeda si rece, temperatura medie anuala fiind de 7.8°C iar nivelul precipitaţiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzuta in luna Februarie de-27°C si temperatura este mai ridicata in luna August de +32.7°C. Precipitaţiile minime in luna Februarie 29.6 mm si maxime in iunie 124.8 mm. Grosimea stratului de zăpada a variat intre 3 si 33 cm. Cel mai timpuriu inghet este la 21 septembrie si cel mai târziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna si destul de târziu primăvara ca rezultat al curenţilor reci de pe valea tarlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcţia vest.

[modifică] Suprafaţa

Suprafaţa totala a comunei este de 13566 ha din care 384 ha intravilan si 13182 ha extravilan, comuna fiind a doua ca mărime din judeţ.

[modifică] Resurse ale subsolului

Comuna Tărlungeni dispune de resurse naturale, care in momentul de fata nu sunt suficient exploatate si anume: apele minerale carbogazoase si sărate, argila pentru cărămida si ţigla, nisip si pietriş din albia celor doua parauri necesare in construcţie.

[modifică] Populaţia

Populaţia totală in 1999-7008 din care 2908 romani, 2100 maghiari, 2000 rromi, dintre care:

• Bărbaţi - 3425
• Femei - 3583

[modifică] Evoluţia numerică a populaţiei

In cadrul comunei Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioada catre ani 1950-1960 o a doua intre 1960-1990 şi o a treia după 1990:

• Prima perioada este marcata de cele doua ocupaţii de baza: cultivarea terenului si creşterea animalelor cu câteva activitati secundare acestora si care denota o stabilitate a populaţiei in zona, cu o creştere demografica constanta.

• In a doua perioada, cea colectivista prin pierderea dreptului de proprietate asupra terenului, se constata o migrare masiva a populaţiei către zonele urbane ale

Judeţului si chiar ale tarii. Este perioada cea mai dificila, când generaţiile tinere se pregătesc numai pentru industrie, cu intenţia stabiliri domiciliului in orase , iar in comuna Tărlungeni se înregistrează o scădere treptata a populaţiei cu domiciliul stabil.

• In a treia perioada prin dezvoltarea unor inteprinderi mici si mijloci si reconstituirea dreptului de proprietate ,se constata un fenomen invers. Muncitorii nu mai fac naveta din comuna spre oraşe, ci invers, o serie de muncitori din Braşov sau Sacele făcând naveta spre comuna.

Au venit in localitate după 1989 aproximativ 300 de persoane si au plecat din localitate după 1989 aproximativ 100 de persoane.

[modifică] Religie

Pe teritoriul comunei se gasesc 4 biserici ortodoxe, trei biserici evangheliste si o biserica romano-catolica.Ponderea credinciosilor este urmatoarea:

• ortodocşi 50%
• protestanti 30%
• alte rituri 20%

[modifică] Economia

Producţia în comună este diversificata de la ouă, păsări şi produse agricole, până la apă minerală, pâine şi produse de panificaţie, spirt, cuie, fierăstraie şi maşini agricole, cherestea şi produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămida, bolţari şi alte materiale de construcţii. Pe raza comunei îşi au sediul şi firme mixte romano-ungare, finlandeze şi se obţin produse sub licenţă, competive pe plan mondial.

Numărul unităţillor economice ce activează pe teritoriul comunei este de 101 dintre care 100 particulare şi una de stat.

[modifică] Instituţii financiar-bancare

Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea o singură instituţie financiar-bancară, şi anume, C.E.C.-ul.

[modifică] Construcţii

Numărul total de locuinţe este de 2711 .

• număr camerelor de locuit, aproximativ 8235
• suprafaţa locuibilă aproximativ 98 820 mp

Principalele materiale de construcţii folosite sunt: cărămida, bolţarii şi lemnul. Ca regim de înălţime marea majoritate a caselor sunt construite cu parter iar cu un etaj, aproximativ 20. Numarul gospodariilor dotate cu instalatii sanitare este de aproximativ 1200. Ponderea locuinţelor realizate din materiale durabile este de aproximativ 70%. Marea majoritate a caselor sunt construite înainte de 1970, iar ponderea celor constituie după 1970 este urmatoarea:

• 1970-1989 este de 10%
• 1990-1994 este de 70%
• 1995-1999 este de 20%

[modifică] Gospodării

Numărul total de gospodarii in comuna este de 2600 din care1800 care deţin terenuri agricole si 800 care nu deţin terenuri.

[modifică] Agroturism

In anul 1992 prin grija comisiei agroturismul montan au fost inventariate si atestate o serie de locuinţe din comuna Tărlungeni care ar putea sa intre in circuitul turismului montan. Cele peste 40 de gospodarii care au fost atestate atunci cu clasa A reprezintă un număr modest fata de posibilitatile reale din comuna. La o inventariere sumara făcuta de un colectiv al primăriei Tărlungeni, numărul acestor gospodarii ar putea uşor sa depaseasca 200. Important este ca aceste gospodarii sau aceasta modalitate de turism posibil in comuna sa fie cunoscuta in tara sau peste hotare, menţionam ca pana in anul 1948,in satul Zizin, in preajma surselor de apa minerala se practica aceasta forma de turism, care a dispărut după distrugerea băilor cu apa rece.

Pe teritoriul comunei si anume in satul Purcăreni isi desfasoara o activitate o asociaţie de turism “Copacul bucuriei “ din cadrul reţelei de turism “Operation Villages Roumains” prin care un număr important de gospodarii practica agroturismului. Aceasta activitate a adus locuitorilor din zona posibilitatea valorificării produselor agricole obţinute in gospodăria proprie si obţinerea unor venituri suplimentare. Numărul gospodăriilor atestate de către aceasta asociaţie este de 30.

In anul 1999 au beneficiat de servicii agroturistice aproximativ 450 de persoane din care 430 turişti străini.

[modifică] Comunicaţii

S-a dat in folosinţă centrala telefonică automată modernă cu fire optice care sa asigure serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonati.

• Cea mai apropiata statie CFR este la 5 km in comuna Budila.
• Distanţa faţă de centrul de comună este de 1 km iar faţă de oraşul Braşov de 12 km .
• Lungimea şoselelor este de 40km din care asfaltate 7 km .

[modifică] Electrificare

Pe teritoriul comunei mai sunt încă circa 50 de gospodării neelectrificate .

[modifică] AGRICULTURA

Înainte de 1989 era in totalitate cooperativizata, pe teritoriul comunei desfasurandu-se activitatea C.A.P. Tărlungeni si C.A.P. Purcăreni.

[modifică] Surafaţa agricolă

Suprafaţa totala a comunei este de 13566 ha din care 384 ha intravilan şi 13182 extravilan, suprafaţa agricola a comunei este de 6601 ha din care:

• arabil-2284 ha
• fanete -2593 ha
• pasuni-1724ha
• paduri-5251ha
• altele-627ha
• neproductiv

Terenurile agricole de pe teritoriul comunei se încadrează in următoarele clase de fertilitate:

• clasa a treia a 75%
• clasa a patra 25%

[modifică] Zootehnia

Efectivele de animale de pe teritoriul comunei au urmat in ultimi ani o curba descendenta, datorită preurilor mici de valorificare ale produselor obţinute de la acestea.

[modifică] Păşuni şi fânţe

Comuna dispune de o suprafata insenata de fanete si pasuni. Fanetele sunt folosite de crescatorii de animale, dar o parte din acestea sau impadurit nemaiind intretinute de propietari. In general cei care nu mai detin animale le inchiriaza celor interesati de obtinerea de furaje.Pasunile sunt inchiriate de catre Primarie proprietarilor de stani, care se stabilesc printr-o sedinta comunala, in functie de ofertele pe care acestia le fac crescatorilor de animale. Fiecare sat detine un islaz comunal pe care pasuneaza animalele care nu sunt date la stana. In ultimi ani aceste pasuni comunale nu au mai fost intretinute corespunzator, motiv pentru care si calitatea si cantitatea de iarba sunt necorespunzatoare.

[modifică] INVĂŢĂMÂNTUL

In momentul de fata in comuna Tărlungeni functioneaza patru scoli scoli generale si patru gradinite. In satele Purcăreni,Zizin si Tărlungeni scolile generale sunt de opt clase iar in Carpiniş de patru clase, cu mentiunea ca in Purcăreni, Zizin si Tărlungeni invatamantul se desfasoara in paralel si in limba romana si in cea maghiara.In perioada de pana in anul 1989 in localul scolii generale din Tărlungeni a functionat si prima treapta de3 liceu, adica invatamantul general de zece clase. Pe teritoriul comunei, in localitatea Zizin isi desfasoara activitatea o tabara scolara cu o capacitate de 200 de paturi. Populatia scoalara in:

• scoala primara-519
• gimnaziu-406
• liceu-80
• scoala profesionala-100
• postliceala-15
• facultati-10

Cadre ce activează in invatamant:

• titulari – total –41(23 navetisti)
• suplinitori-total-20
  • din care navetisti-11
  • din care cu studii superioare-7

[modifică] SANATATEA

Activitatea medicala este asigurata in momentul de fata prin cele trei dispensare medicale din Tărlungeni, Zizin si Purcăreni unde activeaza urmatoarele cadre medicale:

• cu studii superioare-8-din care navetisti-2
• cu studii medii-8

[modifică] CULTURA SI ARTA

Comuna Tărlungeni face parte din Şapte Sate şi prin extindere din Ţara Bârsei , Teritoriu care alături de zona Branului ,a Făgăraşului şi a Sibiului erau denumite ’’mocăneşti ’’

În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradiţional , mocănesc şi ceangăiesc ,acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători ,când atât tinerii cât şi bătrinii îmbracă hainele tradiţionale .Această abandonare a portului local (mocănesc ) se datoreşte faptului că încă din perioada primului război mondial ,o parte din locuitorii comunei au plecat în ţară ,adică în vechiul regat ,unde s-au îndeletnicit cu diferite munci : birjari în Bucureşti, căruţaşi pe dubiţele de pâine ,iar o parte din ei se duceau ca baci şi ciobani la turmele de oi din Dobrogea şi Muntenia, unde prin forţa împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire şi astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori , închise .

Cele doua etni care traiesc si se impaca bine de sute de ani, romani si maghiari, au reprezentative in momentul de fata dintre dansurile populare, calusarul si biricza. De cand caminele culturale nu mai sunt conduse de directori cu norma intrreaga si activitatea culturala a scazut. In momentul de fata in comuna Tărlungeni functioneaza un singur camin cultural, cu director retribuit in satul resedinta de comuna, cele din Purcăreni si Carpiniş fiind conduse de persoane retribuite cu indemnizatie iar cel din Zizin a intrat prin hotarare judecatoreasca in daministrarea bisericii evangheliste.In acest moment sincurele activitati culturale care se desfasoara in cele patru camine culturale sunt nuntile, balurile si alte mese festive si din cand in cand cate o proiectie de film, o adunare politica sau sedinte evanghelice facute de misionari baptisti.

In caminul cultural Tărlungeni isi desfasoara activitatea si biblioteca comunala cu orar intre 8-15 cu un numar de12000 de volume si 700 de cititori.

[modifică] TARGURI, EXPOZITII

Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea in fiecare sambata si duminica cel mai mare târg auto din judeţ ,care aduce venituri importante bugetului local . De asemenea ,în fiecare duminica are loc târgul de animale , unde pe lângă animale se vând şi se cumpără şi alte produse agricole .

[modifică] OBICEIURI DEOSEBITE, TRADIŢII

Dintre activităţile din gospodăriile locale , au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase şi anume : vopsitul şi încondeiatul ouălor ,cetele de colindători de Crăciun şi Anul Nou şi Balul Bisericilor . O dată cu apariţia Legii arendei ,fermierii interesaţi de suprafeţe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într –un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare .

În ceea ce priveşte organizarea stânelor acesta se stabilesc printr-o adunare cetăţenească la care participă toţi crescătorii de animale şi unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 Mai – 30 Noiembrie , stabilindu-se cantitatea de brânză ,plata pentru fiecare animal ,momentul montei . În funcţie de ofertele făcute crescătorii de animale stabilesc la care dintre ciobani încredinţează animalele . În acest an au fost 19 stâne din care 13 pe păşuni şi 6 pe fâneţe. Urcatul la munte se face între 30 Aprilie –5 Mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localităţi . Tunsul oilor se face în perioada 20Martie – 3 Aprilie de proprietari sau pe 20 Mai de ciobani. Măsura laptelui se face în 10 Iulie când proprietarii merg de seara la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineaţa . În funcţie de cantitatea mulsă se stabileşte cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă şi 6 kg brânză de burduf si un kg urdă pe oaie . Alesul oilor se face pe 30 Noiembrie când ciobanii le aduc în sat şi proprietarii le recunosc după semnele particulare făcute de fiecare ,în caz de oaie pierdută fără semn ,proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii . Alesul vacilor se face între 31 Octombrie –1 Noiembrie .

Stâna este construită în general din lemn de brad ,acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad . Are un compartiment unde se fierbe zerul şi ciobanii fac mâncarea ,un compartiment de prelucrare a brânzei şi a caşului şi un compartiment de păstrare .Acesta din urmă se sapă la 50cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută . Animalele se ţin pe timpul nopţii în coşare şi se mulg în ţarcul numit stungă ,format din coşare de brad şi comarnic .Acesta din urmă este format din scândură de brad şi o platformă de scândură . Oile se mulg în găleţi de lemn de trei ori pe zi .Laptele se fierbe în cazane de alamă şi se prelucrează într-un ciubăr de lemn .După ce se încheagă laptele ,caşul se ridică într-o pânză ,în crintă după care yerul se pune la fiert şi se obţine urda care se mestecă cu lopeţică numită botic .Urda se ia şi se pune în zăgârne – plase de tifon .

[modifică] UNITATI DE MASURA LOCALE

In prezent se folosesc ca unitati de masura: mp,ha, mc, kg,t, iar dintre unitatile de masura mai vechi amintim: iugarul(5755mp),stanjenul(3,6mp), ferdela(20Lsau 12kg).

[modifică] RADIO-TV, PRESA

Numarul abonatilor radio-tv este de aproximativ 1800, o parte din acestia beneficiind si de serviciile unei asociatii de club tv. Principalele ziare la care sunt abonati cititorii sunt :Gazeta de Transilvania, Expres, Buna-Ziua Braşov, Monitorul, Evenimentul, Adevarul, Brassoi Lapok.

[modifică] CONDITII ECOLOGICE

In prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltata o industrie pluanta. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori polueaza aerul cu mirosul specific si cu albia celor doua pârâuri care mai ales vara, sunt poluate prin spălarea autoturismelor şi a covoarelor de către aşa-zişii “turisti” Braşoveni.

O problema legata de mediu o reprezinta indepartarea si depozitarea rezidurilor menajere din gospodariile populatiei. S-au stabilit perimetrele pentru amlasarea rampelor de gunoi in preajma fiecarei localitati dar vechea mentalitate ii impinge pe sateni sa depoziteze gunoaiele tot in albiile paraurilor.Obiectivele pe termen mediu si lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodarie comunala si terminarea canalizarii pentru toata comuna. Pe teritoriul comunei sunt 5 ha de teren afectate de eroziuni.

[modifică] POSIBILITATI DE DEZVOLTARE

Comuna Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase comune din judet. Pe raza ei se afla si culmi semete de munti(Ciucas,Piatra Laptelui si tesla) si dealuri cu fanete si pasuni, dar si ses in depresiunea Barsei. Flora este specifica zonei de deal si montane, cu trecere de la stejar si fag la conifere si chiar jnepenis, iar fauna in afara celei obisnuite, domestice, cuprinde si o bogata fauna cinegetica reprezentata prin caprioare, cerbi, veverite, pisici salbatice, vulpi, lupi, ursi, porci, mistreti. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refacute mai ales pe:Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca ,Cabana Rentea, Piatra Mare;Valea Zizinului, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Varful Ciucas, Cabana Ciucas; valea Zizinului, Valea Dalghiului, Plaiul Domnesc,Varful Ciucas, Cabana Ciucas, Muntele Rosu, statiunea Cheia.Dar trasee turistice sunt acesibile si cele din preajma Braşovului si Sacele, unde se poate ajunge cu autobuzul in maxim 30min. Toate aceste bogatii baturale pot fii exploatate eficient prin dezvoltarea retelei agroturistice care ar aduce venituri suplimentare insemnate locuitorilor din zona.

Alte obiective avute in vedere de catre administratie sunt:

• extinderea extravilanului localitatii, parcelarea terenului aflat in administrarea Consiliului local si licitarea parcelelor in vederea concesionarii pentru constructia de noi locuinte:
• introducerea gazului metan in locaitate, proiect aprobat de catre organele judetene
• modernizarea unui numar cat mai mare de kilometri de drum comunal
• instalarea unei centrale automate telefonice
• dezvoltarea unui serviciu de salubrizare, care sa asigure ridicarea,transportul si depozitarea in rampele special amenajate a gunoaielor menajere rezultate din gospodariile populatiei
• finalizarea lucrarilor de canalizare, cand si apa fecaloid-menajera, din gospodariile populatiei nu va mai fi deversata pe unde se apuca si nu se va mai infiltra in panza de apa freatica, ci va fi eliberata din statia de epurare.
• dezvoltarea retelei propi de transport calatori.

In ceea ce priveste agricultura principalele obiective sunt:

• finalizarea aplicarii Legii 18/1991, deci a eliberari in totalitate a titlurilor de propietate asupra terenuliu agricol si aplicarea Legii 1/2000
• constituirea de asociatii si alte fome de cooperare care sa apere interesele producatorilor.
• modernizarea targului de animale si infiintarea unei piete locale
• actiuni de intretinere a pasunilor, defrisarea celor impadurite, curatarea si supraansamantarea.

[modifică] Criminalitate

Din analiza datelor statistice ale ultimilor ani se evidenţiază o intensificare continuă a fenomenului infracţional în anumite domenii de activitate, cea mai mare pondere înregistrând infracţiunile silvice, furturile dar si cele privitoare la integritatea corporală a persoanelor.

Poliţiştii Postului de Poliţie Tărlungeni şi-au canalizat permanent eforturile spre manifestarea, în toate împrejurarile, a unui spirit de poliţie , solicitudine devotament fată de cetaţean şi valorile pe care le apară, perseverenţă, competentă profesională demnitate cultivarea spiritului de dreptate si adevăr, spirit de sacrificiu şi responsabilitate în vederea îndepliniri cu promtitudine şi la un nivel calitativ superior a sarcinilor încredinţate.

Datoria implicării permanente a cadrelor de poliţie din com. Tărlungeni în combaterea flagelului infracţional cât şi prin colaborare cu alte instituţii ale statului şi cu celelalte unităţi de poliţie din vecinătate sa reuşit depistarea şi tragerea la răspundere penală a majoritaţii persoanelor vinovate.

Climatul de siguranţă politică al cetăţenilor de pe raza comunei Tărlungeni cât şi a fenomenului infracţional depind în mare măsură de activitaţile specifice de prevenire si combatere infracţională a populaţiei, prelucrări de acte normative şi cazuri concrete, locale de încălcare a legii în cartierele de rromi, în cele patru şcoli generale din comună, dar şi în mediul ciobanilor etc.

De asemenea este imperios necesară o pregătire profesională corespunzătoare şi o perfecţionare continuă a acesteia, dar şi asigurarea unei baze logistice necesare desfăsurării unei activităţi poliţieneşti performante.

Concluzionăm că prin ansamblul de măsuri ce vor fi luate cât şi printr-o direcţionare justă a activităţii viitoare, bazată pe cunoaştere permanentă a fenomenului infracţional, cetăţenii comunei Tărlungeni vor avea climatul de siguranţă şi protecţie necesare şi specifice unui stat de drept.

[modifică] Vezi şi

• Ceangăi