Feldioara, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Feldioara

Judeţ

Braşov

Atestare

1240

Primar

Cioacă Ioan, PSD, din 2004

Suprafaţă

75 km²

Populaţie (2002)

6.476

Densitate

83,34 loc./km²

Amplasare

Sate

Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav

Cod poştal

507065

Sit web

ro Primăria Feldioara

{{{note}}}

Feldioara (în germană Marienburg, în maghiară Földvar, în latină Castrum Sancte Maria) este o localitate în judeţul Braşov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Ţara Bârsei, aflându-se la cca. 389 m deasupra nivelului mării.

[modifică] Istoric

Săpăturile arheologice au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderenţă ceramică pictată de tip Ariuşd.

Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, aşadar dinainte de aşezarea saşilor pe aceste locuri.

După aşezarea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, aceştia şi-au stabilit centrul în Feldioara, Castrum Mariae, unde şi-au construit o fortificaţie cu sprijinul localnicilor. Fortificaţia a fost reconstruită în 1457, după ce fusese distrusă de către turci şi tătari, însă în urma cutremurului devastator din 1838, aceasta nu a mai fost renovată. Alungaţi în 1225, cavalerii au plecat lăsând în loc populaţia autohtonă, precum şi pe saşii colonizaţi în cei 14 ani de stăpânire.

În 1280 este construită biserica (astăzi evanghelică), ridicată din nou la 1438 după ce a fost distrusă de către turci. A fost renovată în 1840 şi în 1979-1980.

La sfârşitul secolului XIV (mai precis 1379), Feldioara primeşte drept de târg de la Sigismund de Luxemburg, ajungând în scurtă vreme una dintre cele mai importante localităţi ale Ţării Bârsei.

Ca urmare a victoriei lui Petru Rareş asupra lui Ferdinand de Habsburg, la Feldioara, în 22 iunie 1529, este începută scurta domnie a voievodului Moldovei în Ardeal.

La 16 octombrie 1612 are loc bătălia dintre apărătorii cetăţii (printre care judele Braşovului, Michael Weiss, şi 39 de elevi ai gimnaziului Honterus, toţi victime ale luptei) şi trupele de secui ale lui Gabriel Bathory.

Cetatea a fost utilizată drept grânar până în 1838, când un cutremur de înaltă magnitudine a afectat-o sever. Ea nu a mai fost restaurată de atunci, rămânând şi azi în ruine.

[modifică] Demografie

La sfârşitul secolului XIX, saşii şi românii formau o comunitate de peste 3.000 de oameni.

Potrivit ultimelor estimări, populaţia Feldioarei este de circa 10.000 de locuitori, din care: 7.400 în Feldioara, 1.650 în Rotbav şi 950 în Colonia Reconstrucţia. Ponderea etniilor este următoarea: 90% români, 5% maghiari, 3% rromi, 0,5% saşi şi 1,5% alte etnii. Ponderea sexelor este de 51,2% pentru bărbaţi şi 48,8% pentru femei.

[modifică] Economie

Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creşterea animalelor) şi industrie (prelucrarea uraniului la „Uzina R” şi a bolţarilor şi pavelelor la „Pref 1”).

[modifică] Turism

Cetatea Feldioara

Biserica evanghelică este situată în estul localităţii. Conform tipăriturilor şi tradiţiilor istorice, sediul principal al Ordinului teutonilor din Ţara Bârsei se găsea aici. Biserica este construită în stil gotic, pe temeliile bazilicii de la sfârşitul secolului XIII.

Cetatea medievală a Feldioarei, din care mai există doar ruinele, se află în extremitatea sudică a platoului comunei. Teritoriul ei este delimitat printr-un şanţ de apărare, actualmente nu prea adânc, datând din epoca medievală. Cetatea, caracteristică secolelor XIV-XV, mai păstrează încă 2 turnuri aflate în ruină, legate de ziduri de apărare.

Monumentul eroilor saşi a fost construit în 1912-1913, fiind închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici în 1612.

[modifică] Învăţământ

În comună se află trei grădiniţe, cinci şcoli generale, dintre care una în Rotbav şi una în Colonia Reconstrucţia, şi un liceu („Petru Rareş”). În proiectele de investiţii ale localităţii se află şi construirea a două noi şcoli.