Vadul lui Vodă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | Republica Moldova | ||||
| Municipiu | Chişinău | ||||
| Atestare documentară | |||||
| Populaţie ([[|]]) | |||||
| Suprafaţă | km² | ||||
| Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
| Altitudine | m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane |
|||||
| Primar | |||||
| Sit web | [ ] | ||||
| [[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Vadul lui Vodă în cadrul judeţului Chişinău]] | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Vadul lui Vodă]] | |||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||
Vadul lui Vodă (în litere chirilice Вадул луй Водэ, în rusă Вадул-луй-Водэ) este un oraş în sectorul Ciocana al municipiului Chişinău din Republica Moldova. Este situat pe malul râului Nistru, la 20 km est de Chişinău. Are cca 5 mii de locuitori (2005). Vadul lui Vodă este cea mai mare staţiune balneară, de odihnă şi agrement din Republica Moldova.
În cronicile istorice localitatea Vadul-lui-Vodă este pomenită pentru prima dată în 1432. Oştenii lui Ştefan cel Mare, avântaţi în luptă, au găsit un vad şi trecând Nistrul, repurtaseră o victorie spectaculoasă asupra turcilor. Din ordinul lui Ştefan-Vodă, triumful a fost sărbătorit copios pe malul Nistrului, tot atunci, s-a pus temelia localităţii care poartă numele domnitorului.
În cronici, localitatea revine tocmai peste trei secole, fiind pomenită ca una stăpânită de Nicolae, feciorul boierului Jaroşevici. În 1805, în Vadul-lui-Vodă se construieşte prima biserică din piatră, iar în 1855 localitatea se face cunoscută printr-o instituţie cu totul deosebită pentru acele timpuri - un muzeu cu vestigii rarisime. Fondatoarea lui, Natalia Sicară, a adunat exponate paleontologice unice: pietre cu amprentele plantelor şi animalelor străvechi; lespede cu inscripţii egiptene, vase antice greceşti şi romane. Mai târziu, boierul-iluminist Ion Suruceanu, a transferat exponatele la Chişinău, în Muzeul Pontului Scitic.
În prezent, localitatea este cunoscută pe întreg teritoriul Moldovei, dar şi peste hotarele ei, datorită zonei de agrement de pe tritoriul său, o zonă, de altfel, deosebit de frumoasă şi cu un potenţial turistic deosebit, repus în valoare de către primul primar non-comunist al localităţii- Nicolae Ciobanu.
 |
Municipii şi oraşe în Republica Moldova | |
|---|---|---|
| Anenii Noi | Bălţi | Basarabeasca | Biruinţa | Briceni | Bucovăţ | Cahul | Călăraşi | Camenca | Cantemir | Căuşeni | Căinari | Chişinău | Ceadîr-Lunga | Cimişlia | Ciuciuleni | Codru | Comrat | Congaz | Corneşti | Costeşti | Cricova | Criuleni | Cupcini | Donduşeni | Drochia | Dubăsari | Durleşti | Edineţ | Făleşti | Floreşti | Frunză | Ghindeşti | Glodeni | Grigoriopol | Hînceşti | Ialoveni | Iargara | Leova | Lipcani | Mărculeşti | Nisporeni | Ocniţa | Orhei | Otaci | Rezina | Rîbniţa | Rîşcani | Sîngera | Sîngerei | Slobozia | Şoldăneşti | Soroca | Ştefan Vodă | Străşeni | Taraclia | Teleneşti | Tighina | Tiraspol | Ungheni | Vadul lui Vodă | Vatra | Vulcăneşti | ||
