Victor Babeş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Victor Babeş -- (* 4 iulie 1854, Viena - † 19 octombrie 1926, Bucureşti) a fost un bacteriolog şi morfopatolog român, fondator al şcolii româneşti de Microbiologie, academician din 1893.

Victor Babeş s-a născut în 1854 la Viena într-o familie originară din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul.

Babeş îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch.

În 1881 primeşte titlul de profesor asociat (doctor-docent) iar în 1885 postul de profesor de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie.

Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanţă este descoperirea unei clase de paraziţi - sporozoari intracelulari nepigmentaţi - care cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internaţional de Zoologie din Londra (1900) aceşti paraziţi sunt clasificaţi în genul Babesia.

În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române.

Pe lângă activitatea ştiinţifică a fost preocupat de îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, în special în combaterea şi prevenirea pelagrei.

Victor Babeş, datorită formaţiei sale ştiinţifice de bază, a creat concepţia ce poate fi denumită "patomorfologia procesului infecţios", sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).

[modifică] Eponime asociate

• Corpusculii Babeş-Ernst: incluzii metacromatice în protoplasma unor bacterii grampozitive (de ex.: bacilul difteric).
• Corpusculii Babeş-Negri: incluzii rabice în celulele nervoase.
• Babesia: un gen de paraziţi din ordinul Haemosporidia.
• Babesioze, (sin. Piroplasmoză): o boală rară gravă, uneori fatală, la oameni cauzată de un protozoar intraeritrocitar, Babesia microti.

Mama lui Victor Babeş era austriacă, nu unguroaică. De aceea familia a căutat să stea mai aproape de Viena. Vincenţiu Babeş, tatăl, era român bănăţean, a studiat Dreptul la Karlowitz şi Pesta. La 1848 a fost trimis la Viena pentru a apăra drepturile românilor. A contribuit la separarea Mitropoliei româneşti de cea sârbească şi la înfiinţarea Mitropoliei Sibiului. El şi-a determinat fiul să revină de la Paris şi să contribuie la aşezarea fundamentelor ştiinţelor României moderne de după Mica Unire. Renunţarea la cariera muzicală spre care se simţea atras Victor Babeş s-a datorat morţii surorii sale, de ftizie, la vârsta de 12 ani. Bustul de marmură al surorii lui a stat tot timpul în odaia sa de la Facultatea de Medicină. Victor Babeş n-a avut altă casă. Aceea care este acum casă memorială a fost a fiului său, Mircea. Obiectele din interior n-au aparţinut toate lui Victor Babeş sau familiei, ci, în perioada socialistă, s-a procedat la supraevaluarea acelor colecţii considerate mai puţin reprezentative prin aducerea unor obiecte din alte colecţii. În acst caz e vorba de covoare şi mic mobilier.

Aceste informaţii provin din pliantul casei meoriale Victor Babeş din Bucureşti.

Dr. Ecaterina Ţarălungă/16.09.06