Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Londra - Wikipedia

Londra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

London
[[Image:|center|150px|Londra]] [[Image:|center|150px|Londra]]
Harta
Londra în Europa
Date
Statut Capitala Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Populaţie
 • Total (2005)
 • Densitate

7.421.209 (cu zona metropolitană 13.950.000) locuitori
4.700 locuitori/km²
Suprafaţă 1,597 km²
Altitudine 20 m
Coordonate geografice 51°30′N 0°8′W
Fus orar UTC+0
Primar Ken Livingstone
www http://www.london.gov.uk/
Stemă
Stemă
 
London Eye, o imensă roată de observaţie pe malul de sud al Tamisei
London Eye, o imensă roată de observaţie pe malul de sud al Tamisei

Londra (în engleză London, franceză Londres) este capitala Angliei şi a Regatului Unit. Este cel mai important centru politic, financiar (datorită City-ului), cultural şi artistic al Regatului Unit, şi unul din cele mai importante oraşe ale lumii.

Populaţia Londrei este de 7.421.228 locuitori (la 1 ianuarie 2005) în Londra Mare, cărora li se adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană. Există o imensă diversitate de etnii, culturi şi religii, Londra fiind unul din cele mai cosmopolite oraşe din Europa şi din lume. Aici locuiesc, permanent sau temporar, mulţi dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii.

În Londra se găsesc sediile a numeroase instituţii şi corporaţii de importanţă globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, staţii de cale ferată; ca şi numeroase ambasade şi consulate.

Cuprins

[modifică] Geografie

Harta regiunilor Angliei, cu Londra Mare evidenţiată.
Harta regiunilor Angliei, cu Londra Mare evidenţiată.
Articolul principal: Geografia Londrei

Londra Mare acoperă o suprafaţă de 1579 km2. Londra este port pe Tamisa, rîu navigabil. Rîul a avut o influenţă majoră în dezvoltarea oraşului. Oraşul a fost fondat pe malul de nord, iar pînă în secolul al XVIII-lea nu a existat decît un singur pod, Podul Londrei, ceea ce a făcut ca oraşul să se dezvolte foarte mult la nord de rîu. Cîmpia Tamisei a fost un teren propice pentru expansiunea oraşului, cele cîteva coline (ex. Parliament Hill, Primrose Hill) nu au fost piedici semnificative.

În secolele trecute Tamisa era mult mai largă şi mai puţin adîncă. Pe întinderea oraşului însă a fost canalizată şi îndiguită, şi mulţi dintre afluenţii săi au fost complet canalizaţi şi curg acum subteran. Fluxul şi refluxul se fac simţite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundaţiilor. Pentru a proteja oraşul, în anii 1970 s-a construit la Woolwich, în aval, un sistem de ecluze numit Thames Barrier.

Clima Londrei este temperată, cu veri calde dar rareori toride, şi ierni blînde. Vara, temperatura depăşeşte rareori 33°C (recordul absolut fiind 37,9°C, înregistrat în 2003). Iarna, căderile de zăpadă sînt rare, iar stratul de zăpadă nu depăşeşte în general 2 cm. În ciuda reputaţiei de oraş "ploios", Londra primeşte anual circa 600 mm de precipitaţii, adică mai puţin decît, de exemplu, Roma sau Sydney. Datorită întinderii zonei construite, Londra este adeseori un microclimat, unde temperaturile sînt cu circa 5°C mai ridicate decît în exterior, deoarece clădirile şi betonul reţin mai bine căldura.

[modifică] Istorie

Articolul principal: Istoria Londrei
Catedrala Sf. Paul, exemplu de stil baroc clasic italian, operă a lui Sir Christopher Wren.
Catedrala Sf. Paul, exemplu de stil baroc clasic italian, operă a lui Sir Christopher Wren.

La origini, Londra a fost o aşezare celtă. În 43 d.Hr. romanii au fondat oraşul Londinium, iar numele acestuia se pare că a dat şi numele nativ al oraşului, London, deşi unele date recente arată că London ar putea fi de origine celtă. În 61 d.Hr., noul oraş roman este asediat, prădat şi ars pînă la temelii de către răsculaţii celţi conduşi de regina Boadicea.

După căderea Imperiului Roman, Londinium a fost abandonat; la vest de acesta a apărut în secolul al VII-lea o aşezare saxonă cu numele Lundenwic, pe locul unde azi se află Aldwych. La începutul secolului al X-lea vechea cetate romană a fost reocupată. Iniţial Westminster era un oraş distinct, însă în cele din urmă Londra şi Westminster s-au integrat şi au evoluat împreună, devenind cel mai mare oraş al Angliei, iar din secolul al XII-lea şi capitală a regatului.

Între secolele al XVI-lea şi al XX-lea, Londra a înflorit, fiind capitală a Imperiului Britanic. Marele incendiu din 1666 a distrus o mare parte a oraşului. Reconstrucţia a durat peste 10 ani şi a fost condusă de Sir Christopher Wren, care, cu acea ocazie, a proiectat şi construit multe din clădirile emblematice ale Londrei de astăzi, aşa cum ar fi spre exemplu Catedrala Sf. Paul. Creşterea oraşului s-a accelerat în secolul al XVIII-lea, astfel că la începtul anilor 1800 Londra era cel mai mare oraş al lumii.

Bombardamentele naziste din timpul celui de-al doilea război mondial au condus, pe lîngă pierderea a peste 30.000 de vieţi, la distrugerea multor clădiri vechi. Reconstrucţia din următoarele decenii a dat prilejul folosirii a numeroase stiluri arhitectonice moderne, care dau oraşului pe alocuri un caracter eclectic.

Londra a fost o ţintă a atacurilor teroriste ale IRA, iar mai recent a suferit o serie de atentate asupra sistemului de transport, soldate cu 52 de morţi şi atribuite grupării islamiste al-Qaeda.

[modifică] Diviziuni

[modifică] City-ul

City-ul văzut de pe domul Catedralei Sf. Paul
City-ul văzut de pe domul Catedralei Sf. Paul

City of London ("Cetatea Londrei") este centrul istoric al oraşului, şi în acelaşi timp cel mai important cartier financiar al Regatului Unit. Este administrat de către Corporaţia Londrei, condusă de Lordul Primar al Londrei. City-ul deţine propriul corp de poliţie, separat de Poliţia Metropolitană. Populaţia permanentă a City-ului este de doar 7000 de locuitori, însă aici lucrează peste 300.000 de persoane. Calitatea de centru financiar a City-ului a început să se dilueze în ultimii ani, o dată cu inaugurarea în Docklands, în estul oraşului, a complexului Canary Wharf.

[modifică] West End

West End ("Capătul de vest" - al vechiului oraş) este districtul comercial şi de divertisment al Londrei. Piaţa Trafalgar este cel mai important obiectiv. Oxford Street este una dintre cele mai cunoscute străzi pentru cumpărături, pe care se găsesc numeroase supermagazine celebre (Selfridges, John Lewis, Marks and Spencer). Altă stradă cunoscută este Tottenham Court Road, pentru magazine de electronice, calculatoare şi instrumente muzicale.

La sud de capătul estic al Oxford Street se găseşte Soho, cartierul boem al Londrei, înţesat de cafenele, pub-uri, cluburi şi sex shop-uri.

City-ul şi West End formează centrul Londrei ("Central London").


Canary Wharf văzut dinspre vest
Canary Wharf văzut dinspre vest

Estul oraşului a fost centrul industriei londoneze în secolul al XIX-lea. Bombardamentele germane din anii 1940, combinate, începînd din anii 1950, cu decăderea Portului londonez şi mutarea industriei în afara oraşului, au condus la abandonarea a numeroase clădiri şi terenuri, şi la un aspect al zonei în general dezolant. Organizarea Jocurilor Olimpice din 2012 în estul Londrei va oferi ocazia regenerării şi creşterii atractivităţii zonei. Docklands, zona vechiului Port al Londrei, a fost un experiment reuşit de regenerare. ==

[modifică] Vestul Londrei

În vestul Londrei se găsesc cartiere rezidenţiale de lux, cum ar fi Notting Hill, Kensington, Chelsea, parcuri precum Richmond (cel mai mare din Londra), precum şi arene sportive ca Twickenham, stadionul de acasă al echipei naţionale engleze de rugby. În White City se găseşte cartierul general al BBC, iar mult mai spre vest, în burgul Hillingdon, se află aeroportul Heathrow.

[modifică] Sudul Londrei

Sudul Londrei găzduieşte districte variate, precum Wimbledon, cu parcul şi arenele de tenis pe care se organizează Turneul de tenis de la Wimbledon, dar şi Brixton, Peckham şi Camberwell, unde locuiesc comunităţi importante de afro-americani care au emigrat în anii '50-'70 din zona Caraibelor.

La extremitatea estică, pe malul Tamisei, se găseşte Greenwich, unde se află parcul cu acelaşi nume şi Observatorul Regal din Greenwich, care marchează meridianul zero al lumii.

[modifică] Nordul Londrei

Nordul oraşului este o regiune mai deluroasă; multe din coline oferă vederi excelente ale oraşului. Suburbii celebre sînt Islington, gazdă a clubului de fotbal Arsenal FC, Highgate, Camden, Hampstead, Tottenham, Harringay.

[modifică] Administraţie

Clădirea Primăriei Londrei, operă a arhitectului Norman Foster
Clădirea Primăriei Londrei, operă a arhitectului Norman Foster

Londra Mare este divizată în 32 "burguri", plus City-ul. Burgurile răspund de majoritatea serviciilor comunale în zonele pe care le cuprind. City-ul nu este condus de un consiliu local obişnuit, ci de către Corporaţia Londrei.

Burgurile sînt coordonate de către Autoritatea Londrei Mari (Greater London Authority, GLA); aceasta răspunde de serviciile municipale la scara întregului oraş, cum ar fi poliţia, pompierii, sau transportul. GLA este reprezentată prin Primarul Londrei şi Adunarea Londrei. Primarul este ales prin procedeul de vot suplimentar (fiecare alegător indică doi candidaţi în ordinea preferinţei), iar membrii Adunării sînt aleşi printr-un sistem mixt de vot first-past-the-post şi de vot pe liste.

Actualul Primar al Londrei, Ken Livingstone, a fost ales ca independent la alegerile din 2000. În ciuda adversităţii cu majoritatea partidelor politice mari, popularitatea lui Livingstone rămîne ridicată printre londonezi. Exclus din Partidul Laburist în 2000, a fost reprimit în 2004 şi a candidat la alegerile din acel an din partea Laburiştilor.

[modifică] Afaceri

Bishopsgate, vedere din City
Bishopsgate, vedere din City

Londra este un motor uriaş al economiei lumii. Londra a produs 365 miliarde $ în 2004 (17% din PIB-ul Regatului Unit), iar întreaga zonă metropolitană londoneză a produs circa 30% din PIB-ul Regatului, adică mai mult decît PIB-ul Braziliei sau Rusiei.

City-ul este cel mai mare centru financiar al Londrei, găzduind bănci, societăţi de valori mobiliare, firme de asigurare, avocatură sau contabilitate. Un al doilea district financiar se dezvoltă în Canary Wharf, la est de zona centrală; este mai mic decît City-ul, însă nu mai puţin prestigios, găzduind de exemplu sediul central al HSBC.

Mai mult de jumătate din firmele britanice din top 100 îşi au sediul central în centrul Londrei, şi mai mult de 70% în zona metropolitană londoneză. 31% din tranzacţiile monetare ale lumii au loc în Londra; aici se vînd şi se cumpără mai mulţi dolari decît în New York şi mai mulţi euro decît în toate celelalte oraşe europene luate la un loc.

Turismul este una din industriile cele mai importante ale Regatului Unit; peste 350 000 de persoane au lucrat în turism în 2003 doar în Londra.

Deşi portul Londrei este acum doar al treilea din Regatul Unit - şi nu primul din lume, cum era odată - totuşi este tranzitat de 50 milioane de tone de cargo pe an. Docurile se găsesc acum la Tilbury, în afara limitelor Londrei Mari.

[modifică] Transport şi infrastructură

Gara Paddington, una dintre cele mai vechi din Londra
Gara Paddington, una dintre cele mai vechi din Londra
Articol principal: Transportul şi infrastructura Londrei

Transportul public în Londra este sub controlul politic al Primarului, însă controlul efectiv (inclusiv partea financiară) aparţine autorităţii de transport numite Transport for London (TfL). Reţeaua londoneză de transport în comun este una dintre cele mai extinse din lume şi în acelaşi timp una din cele mai aglomerate (peste 1 miliard de călătorii anual doar cu metroul), însă se confruntă regulat cu congestii şi lipsă de fiabilitate.

În pregătirea Jocurilor Olimpice din 2012 s-au anunţat investiţii de peste 7 miliarde lire (10 mld €) în renovarea şi extinderea reţelei de transport, în special a metroului.

[modifică] Cultură

Articol principal: Cultura Londrei

Londra este un centru internaţional al artelor, muzicii, muzeelor, şi multor altora.

Londra găzduieşte cinci orchestre simfonice: London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, Philharmonia şi BBC Symphony Orchestra. Principalele săli de concerte simfonice sînt Royal Albert Hall, Barbican Centre, Royal Festival Hall şi Queen Elizabeth Hall. Royal Opera House din Covent Garden este casa Operei Regale şi a Baletului Regal.

În Londra şi-au început activitatea trupe rock celebre precum The Clash, Led Zeppelin, Sex Pistols, The Libertines, sau Pink Floyd. Săli de concerte rock celebre sînt Brixton Academy, Astoria sau Hammersmith Apollo.

Londra găzduieşte carnavaluri şi parade celebre, cum ar fi Carnavalul din Notting Hill, sau paradele de Sfîntul Patrick (17 martie) sau Sfîntul Gheorghe (23 aprilie).

În Londra se găsesc peste 30 de teatre, majoritatea concentrate în West End. Cele mai multe sînt comerciale şi pun în scenă musical-uri şi alte piese populare. Teatre "ne-comerciale" sînt National Theatre, The Globe (reconstrucţie fidelă a vechiului teatru al lui Shakespeare), Old Vic şi Young Vic.

Colecţia naţională britanică de artă occidentală veche (dinainte de 1900) este găzduită de National Gallery. Tate Modern conţine colecţii de artă occidentală de după 1900, iar Tate Britain găzduieşte colecţia naţională de artă britanică. National Portrait Gallery are o colecţie de portrete de personalităţi britanice renumite din toate timpurile.

Londra găzduieşte nu mai puţin de 240 de muzee. Cele mai cunoscute sînt British Museum (antichităţi din toată lumea), Victoria and Albert Museum (arte decorative şi aplicate), Imperial War Museum, precum şi Muzeul de Istorie Naturală şi Muzeul de Ştiinţă, ambele din Kensington, sau Muzeul Londrei.

Mass-media naţională britanică este concentrată în Londra, şi este deseori acuzată că acoperă mai bine Londra decît restul ţării. Aici sînt editate toate ziarele naţionale, care, pînă în anii 1970, îşi aveau sediile pe Fleet Street, rămasă celebră ca stradă a jurnaliştilor. Există trei ziare locale în Londra: Evening Standard, Metro şi Standard Lite, ultimele două distribuite gratuit în fiecare dimineaţă în staţiile de metrou şi cale ferată.

Londra este una din cele patru mari capitale ale modei, alături de Paris, Milano şi New York. Supermagazine celebre ca Harrods, Selfridges sau Harvey Nichols, sînt prezente aici, alături de o mulţime de boutique-uri şi magazine ale designerilor de top.

Londra a fost dintotdeauna centrul vieţii religioase a Regatului Unit, în ciuda faptului că primatul Bisericii naţionale, Biserica Anglicană, îşi are sediul la Canterbury. Cei doi episcopi anglicani ai Londrei sînt Episcopul Londrei, a cărui scaun este impozanta Catedrală Sf. Paul, şi Episcopul de Southwark, sub a cărui ascultare se află credincioşii de la sud de Tamisa. Evenimentele religioase importante au loc fie în Catedrala Sf. Paul, fie în Catedrala Westminster. Arhiepiscopul de Westminster este conducătorul catolicilor britanici. De asemenea, Londra este cel mai mare centru al Islamului în Regatul Unit; Moscheea Centrală din Londra este un obiectiv celebru la marginea parcului Regents Park. Templul hindus din Neasden este cel mai mare templu hindus din afara Indiei şi un exemplu remarcabil de clădire modernă construită în stil tradiţional. Peste două treimi din evreii din Marea Britanie locuiesc în Londra.

[modifică] Educaţie

Principalele universităţi ale Londrei sînt: Imperial College, King's College, University College London şi London School of Economics.

Universitatea Londrei este o federaţie de peste 50 de colegii şi institute cu un larg grad de autonomie. Împreună acestea numără peste 100 000 de studenţi.

[modifică] Sport

Londra a găzduit două Jocuri Olimpice, pe cele din 1908 şi pe cele din 1948. În iulie 2005 Londra a fost aleasă să găzduiască Jocurile Olimpice din 2012, devenind astfel primul oraş care găzduieşte trei ediţii ale Jocurilor.

In Londra se desfasuara anual cel mai mare si mai vechi turneu de tenis al tuturor timpurilor, Wimbledon. In istoria acestui turneu au ramas nume precum Laver, Borg, Backer, Sampras si cum se obisnuieste aici, acum istoria o scrie Roger Federer.

Unul din cele mai populare maratonuri ale lumii este Maratonul Londrei, care se aleargă în fiecare primăvară.

Cel mai popular sport în Londra, ca număr de spectatori, este fotbalul; două dintre cluburile de fotbal faimoase ale Angliei se găsesc în Londra: Arsenal FC (în Highbury) şi Chelsea FC (în Fulham).

[modifică] Obiective importante

Palatul Westminster, sediul Parlamentului
Palatul Westminster, sediul Parlamentului
Magazinul Harrods
Magazinul Harrods
Un autobuz Routemaster în Piccadilly Circus
Un autobuz Routemaster în Piccadilly Circus

[modifică] Locuri de interes

  • Camden Town
  • Chinatown
  • Covent Garden
  • Downing Street
  • Horse Guards Parade
  • Leicester Square
  • London Eye
  • Piaţa Trafalgar şi monumentul Amiralului Nelson
  • Piccadilly Circus
  • South Bank, Malul de sud al Tamisei
  • Teatrul Globe
  • Theatreland
  • Tower Bridge
  • Turnul Londrei

[modifică] Clădiri şi monumente

[modifică] Parcuri şi grădini

[modifică] Muzee, expoziţii, galerii

[modifică] Vezi şi

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Londra


Londra Mare | Londra

Diviziuni : Barking and Dagenham | Barnet | Bexley | Brent | Bromley | Camden | City | Croydon | Ealing | Enfield | Greenwich | Hackney | Haringey | Hammersmith and Fulham | Havering | Harrow | Hillingdon | Hounslow | Islington | Lambeth | Lewisham | Kensington and Chelsea | Kingston upon Thames | Merton | Newham | Redbridge | Richmond upon Thames | Southwark | Sutton | Tower Hamlets | Wandsworth | Waltham Forest | Westminster




Subiecte Anglia --- Englezi --- Limba engleză -- Engleza britanică  •  •  Marea Britanie

Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  • 
 •  Economie  •  Educaţie  •  Floră  •  Faună  •  Geografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •  Sănătate  • 
 •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  • 



Subiecte Marea Britanie --- Britanici --- Limbile engleză, irlandeză, galeză şi scoţiană

Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  • 
 •  Economie  •  Educaţie  •  Floră  •  Faună  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  • 
 •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  • 

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu