Vlad al VII-lea Vintilă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vlad al VII-lea Vintilă (domn al Ţării Româneşti între septembrie 1532 - septembrie 1534; noiembrie 1534 - iunie 1535) apare ca fiul lui Radu cel Mare, documentele semnându-le ca „[...]Vlad voievod fiul marelui Radu voievod[...]“, însă, istoriografia modernă inclină a-l considera ca fiul lui Radu (Dragomir) fiul lui Vlad al V-lea cel Tânăr (Vlăduţ), pretendentul care s-a ridicat domn la moartea lui Neagoe Basarab împotriva lui Teodosie. În sprijinul acestei afirmaţii vin dovezile referitoare la baştina lui cât şi la partida boierească ce o reprezenta aşa cum vom vedea mai jos.
Mult timp s-a considerat că acel Slatina se referă la Slatina din judeţul Olt, însă istoricul Ion Donat demonstrează că „[...]termenul de Slatina din cronică nu este altceva decât traducerea cărturărească slavonă a numelui de sat Sărata[...]“ (apud Ştefan Ştefănescu „Bănia în Ţara Românească“, Bucureşti, 1965, p.209-210), din judeţul Buzău, zonă unde de altfel îşi are toate moşiile şi unde clădeşte în 1532 o mănăstire. Ori acel pretendent Radu (Dragomir), cel ce a ridicat steagul revoltei împotriva Craioveştilor şi al otomanilor, ucis de la ordinul lui Mehmed beg tocmai din Muntenia Mare era de moşie. În plus, în două acte emise în cancelaria sa, apar menţionaţi „[...]Radu voievod Preabunul, fiul lui Vlad voievod Călugărul[...]“ fără a preciza, aşa cum ar fi normal, că sunt tatăl, respectiv bunicul său, excepţie făcând un act din 29 decembrie 1532 unde apare formularea „[...]din zilele bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul[...]“ (D.I.R., Sec. XVI, vol.II, p.117). Filiaţia sa, în acest context, rămâne în continuare un subiect de dezbatere şi studiu pentru specialişti.
Vintilă apare prima oară menţionat în documentele interne, boier fiind, dintr-un act din 12 septembrie 1523 emis de Vladislav al III-lea ca Vintilă stolnic ginerele Neacşei, sora lui Şerban I, banul din Coiani, când, împreună cu rudele sale din partea soţiei, se judecă pentru satul Cislău. Ca deţinând funcţia de mare portar apare într-un act fără dată de la începutul domniei lui Radu de la Afumaţi când i se întăresc mai multe moşii în urma unui proces, toate în judeţul Buzău, ce le-a moştenit de la socrul său Neagu Bragă (datorită acestuia Vlad Vintilă mai apare în actele ulterioare ca Bragă voievod), boier cu un întins domeniu feudal. De altfel procesele pentru acaparea acestui domeniu al lui Neagu Bragă vor continua mult după moartea lui Vlad Vintilă voievod.
Moartea subită a lui Vlad al VI-lea Înecatul a ridicat problema numirii unui nou domn. Este greu de precizat cum de a fost ales Vintilă portarul. Poate slăbirea poziţiei Craioveştilor şi a boierior olteni prin succesivele execuţii şi expropieri din timpul domniei precedentului domnitor au condus la ridicarea feudalilor buzoieni care s-au şi grăbit a ridica voievod din rândurile lor, poate şi datorită faptului că Vintilă portarul ar putea fi fiu şi nepot de voievozi ucişi de Craioveşti.
| Predecesor: Vlad al VI-lea Înecatul |
Domnitor al Ţării Româneşti 1532 - 1535 |
Succesor: Radu Paisie |
| Predecesor: Radu Paisie |
Domnitor al Ţării Româneşti 1534 - 1535 |
Succesor: Radu Paisie |
