Vocală semianterioară
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În fonetică, o vocală semianterioară este o vocală care se articulează cu limba avansată parţial, într-o poziţie intermediară între o vocală anterioară şi una centrală. În limba română nu există vocale semianterioare.
Alfabetul Fonetic Internaţional defineşte două astfel de vocale:
- [ɪ]: vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită,
- [ʏ]: vocală cvasiînchisă semianterioară rotunjită.
Limba islandeză foloseşte ambele variante, de exemplu în cuvîntul vinur [vɪnʏr] (prieten).
| Vocale Vezi şi AFI, consoane. | Modificare | ||||
| Deschidere | Anterioritate | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
| Închise | |||||
| Cvasiînchise | |||||
| Semiînchise | |||||
| Mijlocii | |||||
| Semideschise | |||||
| Cvasideschise | |||||
| Deschise | |||||
| Legendă: | |||||
| ■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. |
|||||
