Aer (mitologie)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În mitologie, aerul este un element primordial al vieţii, din care este constituită lumea, alături de foc, apă şi pământ. El este un element de o complexitate deosebită, ocupând în natură, diferite înfăţişări. Este complementar pământului, opusul acestuia. Dacă pământul este al omului, bine cunoscut şi controlat de acesta, aerul este al divinităţii, la fel ca cerul. Aerul este pentru vechii antici un element abstract, indefinit, dar care se materializează sub mai multe forme:
- 1. Vântul; Vântul este o materializare a forţei elementului aer. Este un element ce poate reda în acelaşi timp zbuciumul naturii, furia divină, forţa destructivă sau opusul acetor stări, armonie, calm, ideea de zbor. Zeii vântului erau foarte importanţi pentru călătorii pe mare, care le închinau ofrande. Fiind un element schimbător, vântul a fost împărţit în diferite categorii, după rolul şi direcţia baterii sale. Acest lucru s-a întâmplat în mitologia greacă, unde zeiţa Eos, zeiţa zorilor a avut cu Atreu patru fii, personificări ale celor patru vânuri: Boreu (vântul de nord), Zefir (vântul de vest), Euro (vântul de est) şi Noto (vântul de sud). De asemeni, ea a mai avut cu Eol, un fiu, pe Austru.
- Zeii vântului erau înfăţişaţi deseori înaripaţi.
- Austru - mitologie greacă
- Boreu - mitologie greacă
- Eol - mitologie greacă
- Euro - mitologie greacă
- Njord - mitologie nordică
- Noto - mitologie greacă
- Vata - mitologie persană
- Zefir sau Zephir - mitologie greacă
| Concepte mitologice | ||
|---|---|---|
|
|
||
 |
Acest articol legat de un subiect de mitologie este deocamdată un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea sa! |
