Alexei Ivanovici Rîkov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alexei Ivanovici Rîkov (25 februarie (13 februarie, stil vechi) 1881 - 15 martie 1938) a fost un revoluţionar rus şi politician sovietic.

Rîkov s-a născut în Saratov în anul 1881 într-o familie ţărănească. A intrat în partidul Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR) la 20 de ani şi a sprijinit tabăra bolşevică în lupta cu facţiunea menşevică în 1903. Rîkov a lucrat ca agent bolşevic în Moscova şi Sankt Peterburg şi a avut un rol important în Revoluţia din 1905.

Lui Rîkov nu i-a plăcut stilul dictatorial al lui Lenin şi în 1910 s-a despărţit de bolşevici. A devenit unul dintre membrii de frunte ai Sovietului din Moscova, în cadrul căruia a activat pentru formarea unei coaliţii puternice a stângii în Rusia.

În septembrie 1917, Rîkov a fost chemat să se alăture Comitetului Central al Partidului Bolşevic şi Sovietului din Petrograd. În luna următoare a fost numit în Sovietul Militar Revoluţionar din Moscova.

În ciuda diferenţelor de vederi cu Lenin, Rîkov a fost numit Comisar pentru Afacerile Interne (1917-18), Preşedinte al Sovietul Suprem al Economiei Naţionale (1918-20) şi Vicepreşedinte al Sovietului Comisarilor Poporului (1921-24) şi Preşedinte al Sovietului Comisarilor Poporului (124-29).

Rîkov i-a sprijinit pe Iosif Vissarionovici Stalin, Nicolai Buharin şi pe Mihail Tomski în lupta pentru putere împotriva lui Lev Troţki. În 1929, Stalin s-a întors împotriva aripii de dreapta a partidului şi Rîkov a a fost desttituit din toate funcţiile.

În 1938, Rîkov, Buharin, Genrih Iagoda, Neculai Krestinski şi Cristian Rakovski au fost arestaţi şi acuzaţi că ar fi implicaţi împreună cu Troţki într-un complot împotriva lui Stalin. Rîkov a fost găsit vinovat şi a fost executat.

Predecesor: Vladimir Ilici Lenin

Preşedinte al Sovietului Comisarior Poporului 1924–1930

Succesor: Viaceslav Mihailovici Molotov