Alfabetul fonetic NATO

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alfabetul fonetic NATO este un alfabet fonetic, folosit în transmisiile telefonice şi radiotelefonice, prin care se asociază un cuvânt unic fiecărei litere din alfabetul limbii engleze şi fiecărei cifre de la 0 la 9.

În limba engleză, Alfabetul fonetic NATO este considerat un alfabet de pronunţie radiotelefonică (radiotelephony spelling alphabet) aparţinând unei organizaţii a aviaţiei civile, Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (în engleză International Civil Aviation Organization sau, ca acronim, ICAO).

Aviatorii, echipajele avioanelor, controlorii de trafic, piloţii şi cei de la sol care dirijează traficul aerian trebuie să se înţeleagă exact, fară greşeli (care ar putea fi catastrofice), indiferent de limba pe care aceştia o vorbesc. Ideea care a generat acest "alfabet" este că folosirea unor cuvinte cheie, unice, pentru fiecare literă şi cifră face ca greşelile şi interpretările diferite care s-ar putea da să fie reduse la minimum, preferabil la zero.

Alte organizaţii naţionale şi internaţionale, aşa cum ar fi Uniunea Telecomunicaţiilor Internaţionale (în engleză The International Telecommunication Union, ca acronim, ITU), Administraţia Aviatică Federală (în engleză Federal Aviation Administration, ca acronim, FAA), şi Institutul Naţional American de Standarde (în engleză American National Standards Institute, sau, ca acronim, ANSI) au variante unice de identificare a literelor şi a cifrelor similare cu această versiune.

În timp ce utilizarea cuvântului fonetic în domeniile amintite mai sus este comună, aceste "alfabete" identifică unic doar literele şi cifrele, nefiind, de fapt "adevărate alfabete fonetice" conform definiţiei dată în lingvistică şi fonetică, de către lingvişti şi foneticieni.

[modifică] Alfabetul NATO şi pronunţia elementelor sale

FAA radiotelephony phonetic alphabet and Morse code chart. The FAA uses the ICAO phonetic alphabet.

Pronunţia diferitelor "cuvinte" ale alfabetului NATO ce desemnează fie litere sau cifre diferă depinzând de ţară, de zonă, de cultură, precum şi de prima limbă a vorbitorului.