A

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

A este prima literă a alfabetului latin şi a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician şi aproape în toate alfabetele derivate din acesta. A este fonem, prefix, abreviere şi simbol.

În limba română această literă notează o vocală deschisă centrală nerotunjită.

Simbolul A în sistemul de semnalizare maritimă internaţională.	Simbolul A în Alfabetul semaforic.	Litera A în Braille.	LFS - "limbaj de semne francez" (folosit de şi pentru persoanele cu probleme de auz şi vorbire).
LSQ - "limbaj de semne quebican" (folosit în provincia canadiană Quebec).

Cuprins 1 Istorie 2 Folosirea literei „A” în diferite limbi 2.1 A (privativ) 2.2 A (prefix) 3 Simboluri şi abrevieri 3.1 În astronomie 3.2 În biochimie 3.3 În chimie 3.4 În electricitate 3.5 În fizică 3.6 În geografie 3.7 În informatică 3.8 În logică 3.9 În matematică 3.10 În mecanică 3.11 În medicină 3.12 În metrologie 3.13 În muzică 3.14 În enumerare 3.15 În telecomunicaţii 3.16 În sport 3.17 În diverse expresii 4 Vezi şi:

[modifică] Istorie

Semiţii numeau prima litară a alfabetului lor alpha, alphu şi chiar aleph (cu ph pronunţat p ca în engleză, nu f); acest cuvânt avea sensul de „bou”, foarte probabil prin adaptarea hiroglifei egiptene cu acelaşi sens. Această primă literă nu era o vocală ci o consoană. Aceeaşi literă este pe primul loc deja şi în alfabetul de la Ugarit, 1400 î.Hr. În Grecia antică, elinii au folosit şi ei acelaşi simbol, pe care l-au numit alpha, cu precizarea că la ei nu avea nici o semnificaţie. În Europa occidentală, anticii etrusci foloseau acelaşi simbol: romanii, imitându-i, au dat literei actuala formă.

Hieroglifă egipteană cap de bou

Cap de bou proto-semit

aleph fenician

alfa grecesc

A etrusc

A roman

[modifică] Folosirea literei „A” în diferite limbi

Numele grecesc alfa provine direct din feniciană (alph), dobândeşte însă valoare vocalică. Întrucât sunetul a este cel mai înalt (acut) din scara muzicală lingvistică, este poziţionat în vârful piramidei vocalelor; dat fiind că rezonanţa lui „a” nu este nici anterioară nici posterioară (cum ar fi de ex. „i" sau „u") este numit vocală centrală.

În limbile neolatine în cele mai multe cazuri „a” îşi păstrează poziţia normală (ex. lactus: română lapte, italiană latte).

Transformarea lui „a” în „o” înaintea lui „l” (de ex. Alutus în Olt);

Transformarea lui „a” în „â”: (de ex. campus; română câmp; canis, câine; panis, pâine);

Transformarea lui „a” în „ă”: (de ex. pastor, română păstor).

De obicei a rămâne şi în poziţia lui atonică (neaccentuată).

[modifică] A (privativ)

A (privativ) – ca prefix al cuvintelor de origine grecească ori clonat modern din greacă sau din alte limbi, indică de cele mai multe ori o negaţie, contrariul, o lipsă: de ex. Normal = lege; anormal. Înaintea vocalelor devine „ab” sau „an” (ex. aberant; analfabet).

[modifică] A (prefix)

A ca prefix derivat din latină corespunde prepoziţiilor „a”, „ad”: (ex. A agrăi a vorbi către, a se adresa cuiva, regionalism din Maramureş).

[modifică] Simboluri şi abrevieri

[modifică] În astronomie

A indică un Spectru stelar de mare luminozitate, de culoare albă şi de o temperatură cuprinsă între 8.000 0C şi 12.000 0C. Apar foarte numeroase atât datorită strălucirii lor absolute cât şi datorită unei reale abundenţe în spaţiu. În spectrul lor domină razele de hidrogen. Această clasă („Clasa A”) este împărţită în 10 subclase numerotate de la A₀ la A₉.

Acestei clase îi aparţin stele precum: Sirius, Altair, Vega etc..

[modifică] În biochimie

În codificarea aminoacizilor ordinari, A este abrevierea alaninei.

În codificarea Acizilor nucleici, A este abrevierea adeninei.

[modifică] În chimie

Acidul A este un derivat sulfuric al naftolo.

[modifică] În electricitate

A este simbolul Amperului – unitatea de măsură a curentului electric.

[modifică] În fizică

• A reprezintă numărul de masă a atomului.
• Å este simbolul Ångström – unitatea de măsură a lungimii de undă, echivalentă a 10^-10 m.
• A denotă coeficientul de emisiune spontană a radiaţiei Einstein.

[modifică] În geografie

Toponim geografic european.

• Å – Oraş în Norvegia.
• Combe de l'A – Vale în Elveţia.
• A – Râu în Elveţia.

[modifică] În informatică

• Cu A: de obicei este identificat floppy disk-ul.

[modifică] În logică

• Cu formula "A = A" este exprimat principiul identităţii.
• Cu formula "A = non A" este exprimat principiul contradicţiei.

[modifică] În matematică

• a indică o semiaxă a unei figuri conice, adică elementul unei determinante sau a unei matrice, caz în care este afectată de două indice a_r,s. Simbolul A_r,s, indică complexul algebric a lui a_r,s într-o determinantă.
• A deseori este folosit cu sens de cifră care are valoarea de zeci în sistemul de numerotare hexazecimal ca şi în alte sisteme cu baza mai mare sau egală cu 11.
• A=B este titlul unei lucrări ştiinţifice a lui Doron Zeilberger.

[modifică] În mecanică

• a indică creşterea acceleraţiei vectoriale.

[modifică] În medicină

• A este vitamina cunoscută şi cu numele de axeroftol sau vitamina epitelio-protectoare.
• A este şi numele unei grupe sangvinice.

[modifică] În metrologie

• a este simbolul care abreviază atto-, prefixul SI care exprimă factorul 10⁻¹⁸.
• a este simbolul ariei – unitate de măsură a suprafeţelor.

[modifică] În muzică

A în vechea numerotare literară, reprezenta nota la – grad echivalent scalei muzicale do (frecvenţa: 440 Hertz). Această numerotare este încă în uz în gramatica muzicală a ţărilor anglo-saxonice şi germanice, unde are valoarea notei „la”.

A este titlul unui album al trupei Jethro Tull, publicat în 1980, în care album celebra trupă engleză, dirijată de carismaticul Ian Anderson face cunoştinţă cu muzica noului deceniu, influenţată de electronică.

[modifică] În enumerare

În diferite sisteme de numerotare medio-orientale „a” este echivalent cu „1”; astfel de exemplu în limba greacă, alfa este folosit pentru „1” (în seria unităţilor, în seria miilor este echivalentul lui „1000”); la fel în ţările arabe şi semite: aleph este folosit pentru „1”.

[modifică] În telecomunicaţii

A indică emisiunea radioelectrică a modulaţiei de amplificare.

Câteva exemple:

• A 1 – emisiunea telegrafică a undelor persistente;
• A 2 – emisiunea telegrafică modulată a frecvenţei audio;
• A 3 – emisiunea telefonică completă;
• A 4 – emisiunea prin facsimil;
• A 5 – emisiunea televiziunii;
• A 9 – emisiunea compusă în cazurile non-contemplate în precedenţă.

[modifică] În sport

A – aproape pretutindeni denumeşte prima grupă calitativă a ramurei sportive.

• Seria A (fotbal)
• Seria A (polo pe apă)
• Campionatul masculin de volei
• Seria A (rugby)
• Seria A (baschet)
• Seria A (baseball)

[modifică] În diverse expresii

• de la „a” la „z” – de la început până la sfârşit;
• a începe cu „a” – a începe de unde se cuvine;
• cât ai zice „a” – se spune despre ceva care se petrece foarte repede, pe neaşteptate.

[modifică] Vezi şi:

• Å
• Atto-

---

Combinaţii care încep cu A:

• aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az

---