New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Anzii Cordilieri - Wikipedia

Anzii Cordilieri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 Anzii de sud Santiago de Chile
Anzii de sud Santiago de Chile
Relieful Anzilor fotografie NASA (Sursa:http://earthobservatory.nasa.gov)
Relieful Anzilor fotografie NASA (Sursa:http://earthobservatory.nasa.gov)

Munţii Anzi sunt cel mai lung lanţ muntos din lume. Ei se întind de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud prin Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina şi Chile. Alcătuite de fapt din două sau mai multe lanţuri paralele în unele regiuni ca de exemplu în Peru, Bolivia, nordul Chilei şi Argentiniei, unde între lanţurile muntoase sunt distanţe mari, delimitând între lanţuri podişul Altiplano cu lacul Titicaca. Centru imperiului Inca, oraşul Cuzco aflându-se la nordul acestui podiş. Lungimea Anzilor Cordilieri se întinde pe o distanţă de ca. 7.500 km de la zona tropicală latitudine nordică (ca. 10° Nord) şi până în afara zonelor tropicale latitudine sudică (ca. 55° Sud). În partea sudică şi în Ecuador lăţimea lor ating 200 km, în schimb între Arica (Chile) şi Santa Cruz de la Sierra (Bolivien) ating pe direcţia est-vest lăţimea de peste 600 km.

Munţii

Muntele cel mai înalt din lanţul Cordilierilor fiind Aconcagua cu 6.962 m înălţime. Situat în Argentina la graniţa dintre Argentina şi Chile.

Vârfuri mai importante

  • Nevado Huascarán, 6.768 m (Peru)
  • Alpamayo, 5.947 m (Peru)
  • Nevado Yerupajá, 6.634 m (Peru)
  • Nevado Illimani, 6.483 m (Bolivia)
  • Cerro Torre, 3.133 m (Argentinia)

Vulcani

Anzii se află într-o zonă cu o intensă activitate vulcanică şi seismică. Vulcanii cei mai înalţi se află în Anzi astfel vulcanul Monte Pissis din (Argentina) cu 6.882 m, Ojos del Salado din (Chile) cu 6.887 metri. Ca rezultate a proceselor vulcanice sunt existente solfatarele, geizerele şi fumarolele.

Vulcani mai cunoscuţi

  • Cotopaxi, 5.897 m (Ecuador)
  • Tungurahua, 5.010 m (Ecuador)
  • Pichincha, 4.784 m (Ecuador)
  • Villarrica, 2.840 m (Chile)

Lista munţilor şi vulcanilor din America de Sud

Vulcanul Lanín în Argentina
Vulcanul Lanín în Argentina
  • Llullaillaco, 6.723 m (Argentina/Chile)
  • Nevado Coropuna, 6.426 m (Peru)
  • Ubinas, 5.675 m (Peru)
  • Chimborazo, 6.310 m (Ecuador)
  • Osorno, 2.652 m (Chile)
  • Sierra Nevada de Lagunas Bravas 6.127 m (Chile/Argentina)
  • Lanín, 3.747m (Argentina)
  • Uturunco, 6.010 m (Bolivia)
  • Licancabur, 5.916 m (Bolivia/Chile)
  • Misti, 5.822 m (Peru)
  • Vulcani mai mici în Valea vulcanelor, (Peru)

Formarea Anzilor

Vârsta Anzilor este apreciată ca şi cea a Himalayei la ca. 60 miloane de ani. După părerea lui Garzione (2006) lanţul muntos s-ar fi format numai cu 3 milioane de ani în urmă.

Plăcile tectonice

Anzii prezintă un caz tipic între o placă continentală şi o placă oceanică (Pacific). Placa "Nazca" s-a ciocnit cu placa continentală a Americii de Sud în urmă cu circa 150 de miloane de ani. Pe această linie de joncţiune s-a format o falie (crăpătură) în adâncimea oceanului numite "Gropa Peru" (6262 m) şi "Groapa Atacama" (8066 m) adâncime. În zona Anzilor şi azi au loc o serie de procese geodinamice numeroase, astfel de ridicări de teren până la 10 cm pe an, şi în zonele unde crusta pământului este deosebit de groasă (60 – 70 km) se ridică cu 1 mm pe an, aceste fenomene fiind numite convergenţe geologice. Orogeneza acestor munţi tineri a început în perioada terţiară, dar numai în perioada pleistocenă are loc procesul de înălţare propriu zisă a Anzilor ajungând la semeţia lor din zillele noastre.

Materii prime

se pot aminti:

  • Minele de argint din (Cerro de Pasco, Potosí)
  • Mina de cupru (cea mai mare din lume) (Calama)
  • Zăcămintele de sulf şi salpetru din Bolivia şi Chile (în nord)
  • Alte minerale şi metale rare

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu