Baia Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Baia Mare


stemă	amplasare

Judeţ

Atestare documentară

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

148.263

Suprafaţă

235,73 km²

Densitatea populaţiei

641 loc./km²

Altitudine

m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Cristian Anghel, (PNL)

Sit web

ro Sit web oficial

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Baia Mare]]

Harta administrativă a oraşului

Baia Mare (maghiară Nagybánya, germană Frauenbach) este reşedinţa judeţului Maramureş şi un important centru urban din nord-vestul României. Are o populaţie de 148.263 locuitori.

[modifică] Istorie

Cele mai vechi aşezări în zonă datează din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit şi semne ale şederii tracilor în epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusă de Burebista în statul dac creat de acesta.

Turnul Ştefan

Localitatea este atestată documentar pentru prima oară în 1329, ca şi Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria oraşului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localităţii. Totodată, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativă, modul în care se alegeau organele de conducere şi ce competenţe aveau, fiind o foarte importantă sursă pentru istoria localităţii.

Ca şi recompensă pentru lupta dusă de Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea Baia Mare trece, în 1446, în proprietatea lui. El va dispune ridicarea catedralei Sfântul Ştefan, cu Turnul lui Ştefan anexat.

În 1469 Matei Corvin dă localităţii dreptul de a se înconjura cu ziduri de apărare. Cu toate acestea în 1490 Baia Mare este ocupată de trupele poloneze ale prinţului Ioan Albert. Din 1526, Baia Mare trece prin mai multe schimbări ale proprietarilor, începând cu principele Ioan Zapolya. Tot în această perioadă, în 1547 ia naştere "Schola Rivulina", sub îndrumarea Bisericii Reformate, şcoală care a pregătit viitoare feţe bisericeşti şi funcţionari administrativi.

Oraşul cunoaşte o scurtă eliberare de sub austrieci în 1703, când Pintea Viteazul participă cu trupele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la eliberarea oraşului.

Din 1889 datează prima publicaţie în limba româna, "Gutinul", săptămânal socio-literar şi economic.

[modifică] Geografie

Imagine din zona centrală

Baia Mare se află în vestul judeţului Maramureş, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafaţă de 23,47 ha, municipiul cuprinde administrativ şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră şi Valea Borcutului.

În proximitatea oraşului se află mai multe dealuri si munti, ca Dealul Florilor (367 m), Piatra Bulzului, Dealul Murgău (633 m), Dealul Crucii (501 m), Igniş (1.307 m), Mogosa (1.246 m) ş.a.

Reţeaua hidrografică este formată din râul Săsar, care traversează de la est la vest oraşul, râul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Strâmtori, lacul Bodi de la Ferneziu şi lacul de la Mogoşa.

Regiunea are o clima temperat oceanica cu o usoara nuanta mediteraneană - ierni blânde, şi veri răcoroase. Temperatura anuală medie este de 9,6°C.

Vegetaţia regiunii era alcătuită în proporţie de 80% din păduri de foioase (fagi, carpeni şi stejari), care au fost defrişate şi înlocuite cu culturi agricole. Pe rama depresiunii Baia Mare predomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafeţele întinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafaţă împădurită cu castani din România.

Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatică: cerb, căprior, lup, vulpe, iepure, jder, veveriţă. Păsările, prezente mai ales în zona pădurilor de fag, sunt: ieruncă, porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufniţa, şoimul. În râurile de munte trăiesc lostriţa, păstrăvul, scobarul şi ştiuca.

Există mai multe rezervaţii naturale: Cheile Tătarului, Creasta Cocoşului, Lacul albastru din Baia Sprie.

[modifică] Populaţia

[modifică] Structura pe etnii

În Baia Mare majoritatea populaţiei este de etnie română (82,85%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (14,79%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi rrome (1,5%), germane (0,35%), ebraice (0,04%), respectiv ucrainiene (0,25%).

[modifică] Structura confesională

Religia preponderentă este cea ortodoxă (71,06%) din total. Celalte religii declarate sunt cele tradiţionale - romano-catolică (10,8%), greco-catolică (6,7%), reformată (8,3%), precum şi altele dezvoltate relativ recent - penticostală (2,2%), baptistă, adventistă de ziua a şaptea, ş.a.

[modifică] Comunitatea maghiară

[modifică] Administraţie

[modifică] Cartiere

Pentru detalii, vedeţi articolul Listă de cartiere din Baia Marevedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Palatul Administrativ din Baia Mare

Baia Mare este împărţită în mai multe cartiere, dispuse circular, în jurul centrului:

Cartierul Bogdan Vodă
Cartierul Decebal
Cartierul Depozitelor
Cartierul Ferneziu
Cartierul Firiza
Cartierul Gării
Cartierul Griviţei
Cartierul Oraşul Vechi
Cartierul Progresul
Cartierul Republicii
Cartierul Săsar
Cartierul Traian
Cartierul Valea Borcutului
Cartierul Valea Roşie
Cartierul Vasile Alecsandri

[modifică] Primăria şi Consiliul Local

Pentru detalii, vedeţi articolul Lista primarilor Baia Marevedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Actualul primar al orasului Baia Mare este liberalul Cristian Anghel, reprezentând alianţa PNL-PD. Viceprimarii sunt: Ludescher István (UDMR) şi Ovidiu Ştefan (PRM). Consiliul Local este compus din 23 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (9 PNL şi 4 PD)	13
	Partidul Social Democrat	6
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	3
	Partidul România Mare	1

[modifică] Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

Prefect: Gyöngyike Böndi (UDMR)
Preşedintele Consiliului Judeţean: Marinel Kovács (PNL)

[modifică] Economie

Economia oraşului Baia Mare s-a dezvoltat în strânsă legătură cu activitatea minieră specifică zonei.

[modifică] Industria minieră

[modifică] Industria chimică

[modifică] Turism

[modifică] Monumente şi clădiri

Turnul Ştefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de lancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului.
Casa Iancu de Hunedoara, ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soţia sa Elisabeta.
Localul Monetăriei, clădit între anii 1734 şi 1737, era folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al Muzeului Judeţean Maramureş.
Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul.
Biserica de lemn din Chechiş, a fost construită în anul 1630 în satul Chechiş. Din 1939, a fost mutată la Baia Mare, în cadrul Muzeului Etnografic.
Vechiul han al oraşului adăpostea târgurile băimărene, iar din 1870 sediul primăriei. Actualmente aici sunt adăpostite Judecătoria, Notariatul şi Colegiul de Avocaţi.
Biserica Sfânta Treime este un lăcaş de cult ridicat între anii 1717-1720.
Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată între anii 1905-1911 şi are un interior, de o valoare artistică deosebită.
Clădirea Prefecturii judeţului Maramures, inaugurată în 1969, a fost proiectată în stilul tradiţional maramureşean,
Casa de Cultură cu o sală de 700 de locuri, a fost construită în 1971,

Hotelul Mara

Teatrul dramatic construit în 1967.

[modifică] Parcuri, grădini

Parcul Municipal
Parcul Mara
Parcul Câmpul Tineretului
Parcul Dacia

[modifică] Cultură

În Baia Mare există 1 bibliotecă (cu mai multe filiale), 6 muzee, 2 teatre, 2 Case de cultură, 1 Şcoală populară de artă şi 1 universitate populară.

[modifică] Personalităţi

Géza Vida (1913-1980), sculptor.
Nicolae Breban (n. 1934), prozator, eseist, om de cultură.
Lucian Mureşan (n. 1937), arhiepiscop al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, cel mai înalt ierarh al Bisericii Greco-Catolice.
Paula Seling (n. 1978), cântăreaţă.

[modifică] Educaţie

În Baia Mare există 23 şcoli, 34 grădiniţe şi 18 licee. Învăţământul universitar este reprezentat prin Universitatea de Nord, Universitatea Bogdan Vodă din Baia Mare, Universitatea de Arte „Vatra” din Baia Mare, Universitatea de Vest Vasile Goldiş Baia Mare.

Dintre liceele existente sunt cunoscute Colegiul Naţional Gheorghe Şincai, Colegiul Naţional Vasile Lucaciu, Colegiul National Mihai Eminescu, Colegiul Economic Nicolae Titulescu şi Liceul Teoretic Németh László.